1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăSerbia

Sârbii merg pe mâna partidului SNS al lui Vucic

Nemanja Rujević | Volker Wagener
18 decembrie 2023

Partidul președintelui Aleksandar Vucic a obținut din nou majoritatea voturilor la scrutinul parlamentar din Serbia. Alianța opoziției, formată din 15 partide, a reuşit însă un rezultat respectabil.

https://p.dw.com/p/4aIvU
Serbien, Belgrad | Parlamentswahlen 2023
O femeie votând la Belgrad la alegerile parlamentare din 17 decembrie 2023Imagine: Zorana Jevtic/REUTERS

Filip Svarm, redactor-șef al reputatei publicații Vreme, a comentat cu amărăciune rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din Serbia. ”O nouă rundă de putere necontrolată a SNS" bate la ușă, a declarat el într-o analiză pentru DW. Srpska Napredna Stranka, adică Partidul Progresist, al lui Aleksandar Vucic, s-a impus din nou, categoric, la alegerile de duminică (17.12.2023). Formațiunea lui Vucic a obținut 45 % din voturi, asigurând-și majoritatea absolută pentru următorii ani. SNS conduce țara de unul singur de ceva vreme, deja.  

În cel mai bun rol secundar: opoziția

Cu un Vucic atât de dominant, alianța pro-europeană a opoziției, "Serbia împotriva violenței", formată din 15 partide din spectrul de stânga, ecologist și de centru-dreapta, a obținut cel mult un rezultat respectabil. Cu un scor de 23 la sută, opoziția pro-europeană nu s-a descurcat rău, afirmă politologul Dusan Milenkovic într-un interviu acordat DW. El amintește că partidele civice democratice au avut întotdeauna dificultăți în Serbia. Or, privit din această perspectivă, rezultatul înregistrat duminică este unul dintre cele mai bune din istoria sistemelor pluripartite.

Alegeri în Serbia
Miroslav Aleksic de la mișcarea "Serbia împotriva violenței" ține un discurs la Belgrad după anunțarea rezultatelor alegerilorImagine: Marko Djurica/REUTERS

Alianța a apărut în siajul marilor demonstrații contra guvernului, determinate de două atacuri criminale în primăvara acestui an. Atât protestele, cât și escaladarea tot mai agresivă a relațiilor cu Kosovo l-au determinat pe Vucic să devanseze alegerile cu doi ani.

Acuzații de manipulare a alegerilor

Deloc surprinzător, observatorii electorali și organizațiile neguvernamentale au relatat despre o serie de suspiciuni de tentative de manipulare. Aproximativ 40.000 de alegători ar fi fost transportați din afara Belgradului în alte municipalități pentru a vota pentru SNS, folosind pașapoarte false. Cei mai mulți dintre votanți ar fi călătorit în convoaie organizate de autobuze din Republica Srpska.

Srpska este o republică din Bosnia-Herțegovina vecină, populată în principal de etnici sârbi. Cum etnicii sârbi care locuiesc aici sunt bosniaci, ei nu au dreptul de a vota la alegerile din Serbia. Opoziția a depus deja o plângere și cheamă luni (18 decembrie 2023) la proteste.

"Sistemul Vucic"

De remarcat este că succesul SNS se datorează aproape exclusiv lui Vucic însuși. Deși gigantul de aproape doi metri înălțime, care conduce Serbia ca un autocrat în calitate de președinte, nici măcar nu a candidat la alegeri, a fost totuși cel care a dat tonul în campania electorală. Lista sa, intitulată "Aleksandar Vucic - Serbia nu trebuie să stea pe loc" a sugerat alegătorilor un scrutin prezidențial. Prin urmare nu surprinde că, potrivit sondajelor efectuate de organizația neguvernamentală CRTA, unul din patru cetățeni din Serbia a crezut că Vucic însuși a candidat la alegeri. Aproximativ 60 la sută dintre ei chiar credeau că Vucic este candidatul principal al partidului său.

Serbia, Belgrad
Preşedintele Vucic aşteptând să votezeImagine: Marko Djurica/REUTERS

Motivul pentru care SNS-ul lui Vucic domină atât de categoric țara din punct de vedere politic rezidă într-o combinație de particularități sârbești. "Sistemul Vucic" se remarcă prin faptul că, raportat la o populație de aproximativ 6,8 milioane de locuitori, aproape zece la sută dintre adulți sunt membri ai SNS. Iar Vucic recompensează apartenența la partid și voturile cu locuri de muncă, ori chiar cu bani.

În ceea ce privește politica internă, Vucic întreține atenția anumitor părți din electoratul său cu tonuri naționaliste, de pildă atunci când vine vorba despre dosarul Kosovo. Retorica lui vine în întâmpinarea așteptărilor pe care le au naționaliștii sârbi: "Kosovo trebuie să rămână sârbesc", spune președintele despre acest potențial focar de instabilitate care stârnește de mai multă vreme îngrijorarea UE.

Serbia între Rusia și UE

Serbia, Kosovo
O sârboaică din Kosovo votează în Vranje, în sudul Serbiei. Locuitorii de etnie sârbă din Kosovo au putut vota la alegerile parlamentareImagine: Jelena Djukic Pejic/DW

Cât despre progresele înregistrate de Serbia în procesul de aderare la UE, ele sunt modeste. Omului puternic de la Belgrad îi place să se prezinte ca fiind anti-occidental, satisfăcând astfel o bună parte din populație, care areorientări pro-rusești. Cu toate acestea, Vucic, fost ministru în timpul lui Slobodan Milosevic, continuă să fie văzut ca un garant al stabilității și tratat cu îngăduință.

Faptul că Vucic cultivă prietenia istorică sârbo-rusă a fost întotdeauna iritant pentru UE. Însă acest lucru nu a împiedicat Uniunea să sprijine cu generozitate Serbia în repetate rânduri. Un joc riscant, după cum avertizează chiar un fost ministru sârb.

În ziua alegerilor, cel mai mare tabloid german (Bild) l-a citat pe Rade Basta, fost responsabil cu economia. Potrivit lui Basta, Putin se îndreaptă spre Balcani pentru a destabiliza UE. Putin stă la masa tuturor negocierilor UE-Vucic, spune fostul oficial. UE și Berlinul ar face bine să admită cât mai repede țările din Balcani în Uniune pentru a opri influența Moscovei în regiune, recomandă Basta.

Volker Wagener
Volker Wagener Conduce redacțiile croată, sârbă și bosniacă.