Capitalele Culturale Europene 2022

Novi Sad este colorat, vocal şi complex. În cel de-al doilea mare oraş al Serbiei trăiesc sârbi, unguri, slovaci, croaţi, români, muntenegreni, romi şi alte etnii. Viaţa culturală este intensă. În secolul 19, Novi Sad era centrul culturii sârbeşti, dar şi un important nod economic şi de producţie. Aşa a ajuns să fie numit "Atena sârbească".

Durează ceva mai mult să afli ce oră arată acest ceas: indicatorul scurt arată minutele şi cel mai lung ora, exact invers faţă de ceasurile tradiţionale, de aici şi denumirea de "ceasul beat". Cadoul arhiducesei şi reginei austriece Maria Thereza, ceasul îi încurcă încă de la mijlocul secolului 18 (din anul 1750) pe vizitatorii fortăreţei Petrovaradin.

Fortăreaţa Petrovaradin tronează pe un deal deasupra Dunării şi este unul din cele mai importante monumente culturale ale Serbiei. Petrovaradin este una din cele mai mari şi mai bine conservate fortăreţe din Europa. Unice sunt catacombele subterane cu o lungime de 16 km. Din 2001, la cetate are loc în fiecare an în iulie unul din cele mai mari festivaluri de muzică din Europa de Sud-Est, EXIT.

Una din cele mai faimoase fiice ale oraşului este Mileva Marić. Ea a fost prima femeie din Serbia şi una din primele din lume care a absolvit facultatea de matematică şi fizică. În anul 1903, în ciuda rezistenţei opuse de mama ei, ea se căsătoreşte cu colegul ei de studii, Albert Einstein. Deşi divorţează după 11 ani, există multe mituri referitoare la contribţuţia ei la teoria relativităţii.

Ceea ce se întâmplă de ani buni. Esch este al doilea mare oraş din Marele Ducat de Luxemburg. Îşi împarte titlul cu alte 18 comunităţi, din care opt sunt franceze. Micuţul Luxemburg este situat între Franţa, Belgia şi Germania şi are o importanţă aparte: aici s-a semnat Acordul de la Schengen, prin care s-a renunţat la controalele la graniţele dintre anumite state comunitare.

Pe 12 aprilie 1128, Esch era pentru prima oară menţionat sub numele "Asch" într-o epistolă a Papei Honorius al-II-lea. În secolul 19, oraşul a cunoscut un avânt incredibil, mulţumită minereului de fier. După renunţarea la fabrici, în zonă s-a căutat o altă identitate. Astăzi, pe terenul industrial se află Universitatea.

Campusul Belval, din cadrul Universităţii din Luxemburg, înfiinţate în anul 2003, include şi arhitectura din orașul Esch, precum în biblioteca universitară. Aproape 6700 de studenţi participă la cursuri în patru limbi: engleză, germană, franceză şi luxemburgheză. Astăzi, la Esch trăiesc oameni din 120 de ţări, deşi populaţia este de doar 36.000 de locuitori.

Kaunas, al doilea mare oraş din Lituania, porneşte pe 22 ianuarie în noul an Cultural: cu aproape 40 de festivaluri, mai mult de 60 de expoziţii şi peste 250 de evenimente, printre care şi "Ziua Internaţională a Fericirii", în martie. Oraşul va deveni scenă pentru multe staruri internaţionale precum Marina Abramovic, Philip Miller, William Kentridge, Yoko Ono, Jenny Kagan şi Robert Wilson.

Curatoare Daiva Citvarienė publică, în cadrul Anului Cultural, cartea "Evreii din Kaunas". Şi picturi pe faţadele clădirilor redau chipurile locuitoarelor şi locuitorilor evrei, care, în al Doilea Război Mondial, au fost închişi în ghetoul, devenit ulterior lagăr de concentrare, unde au fost şi ucişi.

La Kaunas se doreşte ca Anul Cultural să faciliteze regăsirea trecutului multicultural, multietnic al locului, după cum declară organizatorii, care nu doresc ca acesta să rămână "cel mai lituanian" dintre toate oraşele lituaniene. Cetăţenii şi instituţiile locale au inventat o nouă creatură mitică, precum Nessi din Scoţia. "Bestia din Kaunas" va deveni un nou mit, care să îi unească pe oameni.

Şi anul 2023 va aduce motive de bucurie: Timișoara, din România, Veszprém, din Ungaria şi Elefsina, din Grecia, vor fi Capitale Culturale Europene. Dacă Novi Sad se laudă cu numele de "Atena sârbească", Timișoara este cunoscută drept "Mica Vienă". Oraşul din vestul România a făcut parte din monarhia austro-ungară, numeroasele construcţii vechi recent renovate amintesc de respectiva epocă.

Revoluţia împotriva regimului comunist din 1989 a debutat în acest oraş. Protestele de aici au fost înăbuşite în sânge. În Piaţa Operei au fost împuşcaţi mai mulţi demonstranţi, printre ei şi copii şi adolescenţi. Extinderea protestelor şi în alte oraşe din România s-a soldat cu înlăturarea regimului comunist de la conducerea ţării.

Unul din simbolurile oraşului este Catedrala celor "Trei ierarhi". Are o arhitectură neobişnuită pentru o biserică ortodoxă, cu turnuri în loc de cupole. Neobişnuit este şi faptul că, pentru a rezista în solul mlăştinos, a fost nevoie de 1000 de stâlpi de beton. Catedrala rezistă din 1940 şi atrage mulţi turişti.

Pe 12 noiembrie 1884 erau luminate străzile întunecate ale oraşului. Timișoara devenea astfel unul din primele oraşe cu iluminare stradală electrificată din Europa. Din multe puncte de vedere, Timişoara se diferenţiază de restul României: economia merge strună, şomajul este mult mai scăzut, numeroase companii străine, multe germane, au sedii la Timişoara.

Al treilea oraş care trebuia să devină Capitală Culturală în 2021 este localitatea elenă Elefsina. Numele provine de la misterele din Eleusis pentru zeii Demeter şi Persephone. Misterele erau ritualuri la care nu aveau voie să participe decât persoane selecţionate. Astfel Eleusis, astăzi Elefsina, era unul din cele mai importante oraşe religioase din antichitate.

Vechiul port industrial este una din particularităţile oraşului. De mulţi ani nu mai este folosit în scopuri industriale, ci ca cimitir de nave. Circa 30 de vapoare şi nave ruginesc de decenii bune aici. Anul trecut s-a început dezgroparea şi îndepărtarea lor, în pregătirea Anului Cultural European.

Elefsina a fost afectată de criza financiară şi economică din Grecia. Fabricile au fost închise, şomajul este ridicat, dar oraşul se va prezenta acum într-o nouă lumină. Parcurile sunt îngrijite, clădirile renovate - oraşul vrea să se prezinte în debutul Anului Cultural ca un oraş modern. Elefsina va fi în 2023 Capitala Culturală Europeană.

Micul orăşel ungar Veszprém va fi şi el în 2023 Capitală Culturală Europeană. Situată la 75 de minute distanţă de capitala Budapesta, localitatea se află la nord de lacul Balaton. Secole la rând, episcopul din Veszprém încorona reginele. Şi astăzi se laudă cu denumirea de "Oraşul reginelor".

În anul 2019, Veszprém a devenit oraş muzical UNESCO. Aici au loc Festivalul Muzicii de Stradă, Festivalul Veszprém şi festivalul de vioară Auer. Pentru Anul Cultural este planificată organizarea unor locuri publice unde să poată cânta împreună localnicii şi invitaţii, care ar putea învăţa să cânte la un instrument. 2023 promite de pe acum să devină un an cultural bogat.