1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăGlobal

Care este miza conflictului dintre Iran și Pakistan

20 ianuarie 2024

Mai întâi, Teheranul a atacat presupuse poziții ale unor miliții teroriste în Pakistan, apoi Islamabadul a răspuns, bombardând ținte din Iran. Care sunt cauzele recentelor incidente din regiunea Balochistan?

https://p.dw.com/p/4bV0w
Pakistan Iran
Un bărbat arată locul unde armata iraniană a efectuat marți un atac aerian împotriva presupușilor separatiști din BalochistanImagine: Banaras Khan/AFP/Getty Images

Teheranul dă vina pe gruparea separatistă sunită pentru mai multe atentate asupra civililor și a personalului militar din Iran.

Două zile mai târziu, joi, 16 ianuarie, armata pakistaneză a ripostat: a atacat un sat iranian din apropierea orașului Saravan, într-o presupusă încercare de a elimina luptătorii din așa-numitul Front de Eliberare a Balochistanului (BLF). Islamabad a invocat ”informații credibile furnizate de servicii secrete” despre ”activități teroriste iminente la scară largă” ale grupului.

Ce este Balochistanul?

Atât Jaish al-Adl cât și BLF sunt organizații militante separatiste care luptă pentru independența Balochistanului.

Populația balocă este un grup etnic care trăiește de ambele părți ale graniței iraniano-pakistaneze și, de asemenea, în sudul Afganistanului, într-o zonă muntoasă deșertică de dimensiunea Franței. Cea mai mare bucată se află pe teritoriul Pakistanului, provincia Balochistan; pe partea iraniană regiunea este numită Sistan-Balochistan. Numărul total de etnici baloci este estimat la aproximativ nouă milioane, populație organizată în triburi și fără să simtă neapărat că ar aparține unui stat.

Pakistan soldaţi
Pakistan şi-a întărit prezenţa în provincia BalochistanImagine: Banaras Khan/AFP/Getty Images

Aspirațiile pentru autonomie sau independență au fost înăbușite violent de ambele părți ale graniței, de zeci de ani. Pakistanezii îi acuză că încearcă să divizeze țara iar până la 20.000 de etnici baloci au dispărut aici în ultimele decenii. Amnesty International relatează despre răpiri, tortură sau chiar execuții. Islamabadul și-a consolidat, treptat, prezența forțelor de securitate în regiune. În Iran, pe de altă parte, situația este complicată de faptul că sunt o minoritate sunită într-o țară predominant șiită.

O parte a populației s-a radicalizat în timp iar vocile separatiste acuză ambele guverne de discriminare sistematică și de jefuirea regiunii lor. Mai multe grupări de insurgenți au lansat atacuri în cele două părți ale graniței comune, lungă de aproximativ 900 de kilometri. De altfel, această graniță dintre Iran și Pakistan este confuză și greu de controlat, astfel că militanții se retrag când de o parte, când de alta a ei.

Regiune bogată, populație săracă

Balochistanul este bogat în resurse minerale - aur, diamante, argint, cupru și alte metale. În același timp, însă, populația este printre cele mai sărace, atât în Iran cât și în Pakistan. În ultimele decenii au avut loc mai multe revolte de ambele părți ale graniței, înăbușite sângeros în cele două țări.

Pakistan Gwadar
China și guvernul central pakistanez sunt principalii beneficiari ai portului de containere din GwadarImagine: Liu Tian/Photoshot/picture alliance

Tensiunile sunt amplificate și de interesele chineze în zonă. Un coridor economic care se întinde de la Kashgar în China până la portul pakistanez Gwadar oferă Republicii Populare acces la Oceanul Indian. Coridorul face parte din Inițiativa Belt and Road a Chinei iar portul Gwadar se află în Balochistan.

Populația locală beneficiază însă prea puțin de pe urma dezvoltării comerțului, transporturilor și infrastructurii din jurul coridorului. În schimb, au avut loc tot mai multe atacuri asupra convoaielor chineze sau a grupurilor de muncitori; iar consulatul chinez din orașul-port Karachi a fost și el ținta unui atac terorist.

Există riscul escaladării?

Cele două republici islamice învecinate s-au acuzat reciproc de mult timp că nu au luat măsuri suficient de stricte împotriva separatiștilor din propria țară. Se presupune că atacul iranian a fost în primul rând o răzbunare a unui atentat grav cu bombă comis pe 3 ianuarie, care a ucis peste 80 de persoane în orașul Kerman din sudul Iranului. În plus, este posibil ca Teheranul, care a lansat anterior rachete către ținte din Siria și nordul Irakului, să fi vrut să transmită un semnal de forță și descurajare Israelului și SUA.

Islamabadul, la rândul său, nu a putut lăsa fără răspuns atacul iranian, dar contraatacul pakistanez a fost relativ redus ca intensitate și nu a vizat instalații sau forțe de securitate ale statului vecin, ci mai degrabă cetățeni pakistanezi refugiați acolo. Armata pakistaneză susține că era vorba despre teroriști, dar relatările de la fața locului se vorbesc și de victime civile.

Pakistan | Kalasha Desh
Pakistanul se află în plină campanie electorală. La 8 februarie oamenii votează un nou parlament.Imagine: Luke Rehmat

Relația dintre Islamabad și Teheran este considerată tensionată. Dar Iranul este deja implicat în conflictul din Orientul Mijlociu, unde susține milițiile teroriste anti-israeliene Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban și Houthi în Yemen.

În Pakistan vor avea loc alegeri peste trei săptămâni (pe 8 februarie 2024), iar actualul guvern este la putere doar interimar. În ceea ce privește politica externă, țara este într-o continuă stare de conflict cu eternul rival India. Dar și relațiile cu Afganistanul au fost tensionate iar tensiunile au crescut de când guvernul pakistanez a deportat sute de mii de refugiați afgani, în urmă cu câteva săptămâni. Prin urmare, este puțin probabil ca un conflict suplimentar deschis să fie în interesul Iranului sau Pakistanului.