Casa Albă supraveghează tot ce mişcă

Până în aprilie 2038 ar fi trebuit păstrat secretul. Dar n-a fost să fie - pentru că taina, un document clasificat, a intrat pe mâna cuiva care a s-a gândit să îl trimită redacţiei cotidianului britanic The Guardian.

Milioane de utilizatori ai tehnologiei secolului 21 (telefonie mobilă şi internet) sunt în permanenţă supravegheaţi de serviciile secrete americane. Agenţia Naţională americană de Securitate a obţinut acces direct în bazele de date ale câtorva dintre principalii furnizori de servicii de telecomunicaţii - între care Google, Facebook, Verizon, Apple, Microsoft, AOL, Yahoo, Skype sau You Tube, astfel că poate obţine de acolo nestingherită orice informaţii consideră că pot fi utile intereselor Administraţiei de la Washington. Acţiunea se derulează în termenii pre-stabiliţi de modificările legislative instituite în Statele Unite - programul PRISM permite instituţiilor de siguranţă naţională să colecteze conţinutul corespondenţei, istoricul discuţiilor pe chat, fişierele transferate - în principiu, să cunoască fiecare mişcare pe care un utilizator o face pe internet.

Informaţia ajunsă în mâna redacţiei The Guardian este o prezentare în powerpoint, cu specificaţii de genul "Top secret" şi "Nu poate fi văzută de străini". Cel mai probabil, documentul, de 41 de pagini, era menit să îi antreneze pe agenţii serviciilor secrete americane în utilizarea programului de acces direct al serverelor supravegheate.

Casa Albă şi Congresul Statelor Unite au confirmat derularea operaţiunii şi au precizat că nu este vorba despre situaţii izolate ci despre o rutină legitimată juridic şi politic încă din timpul mandatelor preşedintelui George W. Bush. Între timp, administraţia Barack Obama a generat un cadru legislativ care să permită o triplă supraveghere a operaţiunii (executivă, legislativă şi juridică) dar a avut grijă să permită şi o acoperire mai amplă a spaţiului monitorizat. Spionajul practicat, se scuză Casa Albă, folosind aceleaşi argumente ca şi pe vremea preşedintelui Bush, reprezintă un instrument critic de protecţie a populaţiei împotriva terorismului. De altfel, la sfârşitul verii urmează să fie inaugurat în statul Utah din nord-vestul SUA un centru naţional gigantic de colectare şi stocare a datelor, pentru care Administraţia a alocat două miliarde de dolari.

Informaţia a consternat opinia publică, atât în Statele Unite cât şi în restul lumii. Publicaţia electronică Huffington Post vorbeşte despre "George W. Obama", în vreme ce ediţia online a săptămânalului Der Spiegel notează că "statul poate păstra totul la secret, dar cetăţeanului nu i se mai permite nici o taină", completând: "Rezistenţa e futilă".

Unele dintre marile concerne s-au declarat surprinse de faptul că autorităţile americane au vorbit despre acordul oferit pentru răscolirea arhivelor de date. Cu toate acestea, Microsoft, de exemplu, ar fi cooperat benevol, notează Washington Post, beneficiind în schimb de promisiunea imunităţii în diverse cauze juridice. Microsoft a confirmat de altfel că a acceptat colaborarea, specificând că a făcut-o doar în cazurile pentru care existau deja sentinţe judecătoreşti de urmărire. Ziarul de la Washington citează o sursă din aparatul american de securitate care apreciază că serviciile secrete "sunt capabile să vadă ce gândeşti în vreme ce tastezi".