Cazul Kurnaz - cine a greşit şi de ce?

După mai bine de patru ani şi jumătate de arest, Kurnaz a fost eliberat în vara anului trecut. Sarcina Comisiei este de a clarifica rolul serviciilor de informaţii germane în lupta împotriva terorismului precum şi de a stabili cui îi revine responsabilitatea politică.

Chinurile îndurate la Guantanamo

Imaginile au făcut înconjurul lumii: cuşti în care oamenii sunt forţaţi să se ghemuiască, cu capul plecat spre pâmânt. Imagini cu deţinuţii din Guantanamo. Murat Kurnaz avea numai 19 ani, când a ajuns, după arestarea sa în Pakistan, în Afganistan. Mereu bătut, supus unui regim de teroare, obligat să doarmă la lumina neonului. Nu de puţine ori, a cedat fizic şi a leşinat.

Reacţia parlamentarilor germani

Că martiriul său a fost întocmai aşa nu pune nimeni la îndoială, cu atât mai puţin parlamentarii, care au aflat detalii de la avocatul lui Kurnaz, Bernhard Docke. Şeful Comisiei, creştin-democratul Siegfried Kauder a spus răspicat ce crede el despre metodele americanilor din Guantanamo şi care întrebare l-a mişcat profund: de ce nu a fost eliberat Murat Kurnaz în 2002 şi ce rol a avut guvernul federal de atunci?

„Cred că aceasta este o încălcarea a dreptului internaţional. De aceea este legitimă întrebarea: ce ofertă a fost făcută în schimbul eliberării lui Kurnaz? Şi dacă nu s-a ajuns la o înţelegere, care au fost cauzele?” se întreba parlamentarul german.

De ce nu a reacţionat în vreun fel guvernul federal de atunci?

Liberalul Max Städler, membru al Comisiei a cerut Guvernului federal să clarifice urgent situaţia lui Kurnaz. Şi el se întreabă de ce fostul regim de la Berlin nu a încercat să intervină, aşa cum a făcut acum Angela Merkel, care a insistat pentru eliberarea lui Kurnaz chiar în discuţiile cu preşedintele George W. Bush.

Şi ecologistul Hans Christian Ströble crede că americanii au prezentat o ofertă de eliberare cu ceva timp înainte: „Trebuie să fim atenţi, pentru că avem de-a face cu acte clasificate ca fiind strict secrete. Ştiu însă că regimul federal a decis această clasificare, pentru a face posibilă eliberarea lui Kurnaz. Şi mai ştiu că guvernul a acţionat în aşa fel încât calea de eliberarea a fost ulterior blocată”, susţine ecologistul german.

Socialdemocraţii se apără cu serviciile secrete

De cu totul altă părere este social-democratul Thomas Oppermann. Nu există nici un indiciu privind o eventuală ofertă, spune Opermann, care adaugă: „Din câte ştiu, au existat discuţii între agenţii secreţi americani şi germani, privind o eventuală inflitrare a lui Kurnaz în scena radical-islamică din Germania în schimbul eliberării sale”, dezvăluie Oppermann.

Murat Kurnaz însuşi a relatat despre vizitele a doi agenţi secreţi germani în lagărul de la Guantanamo. El a acceptat o eventuală colaborare în speranţa eliberării sale. Speranţa s-a dovedit a fi deşartă.

Acuzaţii de încălcare a drepturilor omului

Unul din liderii partidului de stânga, fostul judecător Wolfgang Neskovic, acuză guvernul federal de încălcarea articolului 1 din drepturile omului, privind deminitatea umană: „Şi nu este specificat acest drept doar pentru germani. Toţi oameni au dreptul la deminitate. Ea trebuie respectată şi protejată. Aceasta este baza constituţiei. Şi prin umare ar fi fost obligatorie acceptarea ofertei de eliberare”, acuză Neskovic.

Şi avocatul lui Kurnaz, Bernard Docke, a criticat poziţia gostului guvern roşu-verde. Impresia lui este că Ministerul de Externe a administrat doar cazul Kurnaz. Pe scurt: fără intervenţia personală a Cancelarului Angela Merkel, clientul său ar fi fost şi astăzi în Guantanamo.