Cazul Marian Cozma dă apă la moară extremiştilor unguri

Mii de persoane şi-au exprimat de duminică încoace regretul pentru cele petrecute: uciderea lui Cozma şi rănirea altor doi colegi de echipă – sârbul Zarko Sesum şi croatul Ivan Pesic. Printre cei îndoliaţi s-a aflat şi liderul opoziţiei ungare, Viktor Orban. În acelaşi timp sporeşte ura multor unguri faţă de romi, căci prezumtivii făptaşi fac parte din această etnie. Premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany a avertizat luni referitor la convieţuirea dintre unguri şi romi faţă de pericolul ca „gheaţa foarte subţire deja să se crape”. Incidentul dă apă la moară extremiştilor de dreapta, care au găsit un nou pretext să iasă în stradă şi să încerce să-i mobilizeze pe oameni contra romilor.

„Garda Ungară” mărşăluieşte periodic în districtul 8 al capitalei Budapesta, dar si in alte localitati, în care locuiesc mulţi romi. Extremiştii de dreapta au organizat în ultimul an şi jumătate mai multe demonstratii, care s-au desfăşurat cam în aceeaşi manieră. Sute de persoane cu chipuri rigide, în uniforme, merg la pas pe străzi pentru ca în final câţiva vorbitori înflăcăraţi să-i acuze pe romi de acţiuni criminale. Şeful gărzii, Gabor Vona, foloseşte fiecare prilej pentru a explica rolul grupării pe care o conduce:

„Îi vom lămuri noi pe toţi, şi pe ţigani, că la nevoie ne vom autoapăra. Încă nu suntem în stare, ca număr, să garantăm securitatea tuturor oamenilor din ţară, dar suntem deja un exemplu în acest sens şi un motiv de speranţă, pentru ca noi cu toţii să luăm atitudine.”

„Garda Ungară” foloseşte orice ocazie pentru a participa la astfel de marşuri, pentru a-şi manifesta prezenţa, ca acum în urma uciderii handbalistului român, Marian Cozma în localitatea Veszprem, la a cărei formaţie era jucător. Marian Cozma şi colegii săi de echipă, Zarko Sesum şi Ivan Pesic, grav răniţi, nu au fost atacaţi de romi, în calitatea lor de membri ai acestei etnii, ci de criminali de tip mafiot probabil, care întâmplător erau romi. O diferenţiere pe care extremiştii „Gărzii Ungare” nu o fac. Luni, într-o declaraţie de presă, Garda afirma că uciderea sportivului român e o dovadă în plus a faptului că poliţia ungară nu poate asigura protecţia oamenilor. Şi pentru că această situaţie domneşte de multă vreme, societatea ungară e bolnavă, a precizat şeful grupării, Gabor Vona:

„Oamenii nu se mai simt în siguranţă. Unul din principalii factori îl reprezintă problema convieţuirii dintre unguri şi ţigani. Ţiganii se dedau tot mai mult la acţiuni criminale, iar copii lor cresc într-un mediu, care nu consideră furtul sau alte infracţiuni la adresa ungurilor o crimă. Noi, garda, reprezentăm comunitatea celor care mai cred că situaţia poate fi schimbată.”

„Garda Ungară” a fost înfiinţată în august 2007, ca aripă militară a partidului de extrema dreapta „Jobbik”, aşa-numita „Mişcare pentru o Ungarie mai bună şi mai dreaptă”. Liderul formaţiunii, Gabor Vona, în vârstă de 30 de ani, a devenit şi şeful gărzii. Aceasta are ce-i drept mai puţin de 2000 de membri, dar repetatele marşuri de protest, organizate în diferite regiuni ale Ungariei s-au dovedit a fi foarte utile pentru partid. Deşi nu este reprezentat în parlament, „Jobbik” este considerat de unguri, potrivit sondajelor de opinie, drept cea de-a treia forţă politică în stat. Ce impact au asemenea intervenţii ale extremiştilor de dreapta o arată şi cazul şefului de poliţie din Miskolc, Albert Pasztor. Acesta declarase la finele lunii ianuarie, într-o conferinţă de presă, că furturile înregistrate în acest oraş din estul Ungariei au fost comise aproape în totalitate de ţigani. Ministrul justiţiei şi de interne Tibor Draskovics l-a suspendat pe Pasztor din funcţie pentru că, aşa ca şi în alte state ale UE, asemenea afirmaţii cu caracter rasist din partea unui funcţionar public nu pot fi tolerate. Dar, numai câteva zile mai târziu, în urma unor proteste publice masive, ministrul s-a văzut nevoit să-l repună în funcţie pe şeful poliţiei.