Ce face Uniunea Europeană pentru romi?

Condiţiile de viaţă şi statutul social al romilor nu s-au îmbunătăţit considerabil în ultimele decenii. În special în Europa de Sud-Est, situaţia lor rămâne dificilă, iar mulţi dintre membrii acestei minorităţi sunt supuşi la umilinţe şi discriminaţi. De pildă, Slobodan Salvici, un rom din Serbia, în vârstă de 55 de ani, s-a refugiat în Germania cu toată familia, pentru a nu se mai confrunta cu naţionalismul sârb. Din păcate însă, familia de romi a suferit în continuare de pe urma discriminării şi în Republica Federală.

În mass-media, romii sunt menţionaţi în general în relatări deloc îmbucurătoare despre criminalitate şi sărăcie, un cerc vicios care duce spre o izolare şi discriminare şi mai dramatică a acestei minorităţi. Izolarea îngreunează, la rândul ei, accesul romilor la educaţie, la piaţa forţelor de muncă, sau chiar la servicii sociale precum asigurarea medicală.

Christian Petry, directorul fundaţiei Freudenberg din Weinheim, a declarat în acest sens:

"Nu putem să discutăm despre romii din Europa şi integrarea lor, dacă nu suntem dispuşi să vorbim sincer despre sindromul prejudecăţilor, al marginalizării şi duşmăniei generale faţă de acest grup etnic. Ar trebui să analizăm fenomenul criminalităţii fără să cădem în capcana de a crede că discriminarea şi duşmănia faţă de romi sunt urmările ei directe."

"Situaţia reală a romilor arată altfel decât principiile de pe hârtie"

Multe instituţii ale Uniunii Europene se ocupă de aceste probleme. La începutul anului 2008, Parlamentul European a căzut de acord asupra unei strategii comune în vederea integrării romilor în viaţa politică şi economică. În primăvara aceluiaşi an, Comisia Europeană s-a distanţat oficial de orice discriminare şi stigmatizare a romilor, subliniind în acelaşi timp disponibilitatea Uniunii Europene de a lupta pentru drepturile minorităţii. La sfârşitul verii anului 2008, a avut loc la Bruxelles primul summit pentru romi al Comisiei Europene, care a reunit peste 400 de autorităţi din viaţa politică şi socială.

Cu toate acestea, bilanţul Hertei Däubler-Gmelin, preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Bundestagul german, nu este prea încurajator:

"În realitate, remarcăm prea des că pe hârtie sunt reunite o mulţime de principii în legătură cu minorităţile, dar că situaţia lor reală arată, din nefericire, cu totul altfel."

Cu toate că romii sunt recunoscuţi ca minoritate naţională în multe state europene, doar Spania a dezvoltat până în prezent un program amplu de integrare pe termen lung, care a fost deja pus în practică.

Autori: Nina Werkhäuser / Alexandra Sora

Editor: Ioachim Alexandru