1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ce partide participă la alegerile generale din Germania?

23 august 2017

La alegerile generale din 24 septembrie, Autoritatea Electorală germană a permis participarea a 48 de partide în total. Între acestea se numără şi formaţiuni exotice dar cu platforme cât se poate de serioase.

https://p.dw.com/p/2ihRX
Die Quadriga auf dem Brandenburger Tor vor der gläsernen Kuppel des Reichstages, Sitz des Deutschen Bundestages
Imagine: dpa

Partidele parlamentare s-au plâns anii trecuţi de dezinteresul cetăţenilor germani pentru politică. S-au purtat apoi dispute în încercarea de a afla ce anume nemulţumeşte electoratul. Persoanele angrenate în lupta politică? Partidele sau modul în care se face politică? Faptul că partidele mari au reuşit în ultima vreme să-şi sporească numărul de membri pare să fi oferit răspuns la una din întrebări. Partidele nu par să fie de vină. Iar politologii par să fi identificat un curent care îşi propune să riposteze la alegerea lui Donald Trump în SUA şi la succesul din ultima vreme al populiştilor de dreapta din Germania.

Creştin-democraţii formaţiunilor-surori CDU /CSU încearcă să menţină fidel electoratul conservator, iritat temporar de politica pentru migraţie a liderei CDU, Angela Merkel. Laburiştii din SPD se străduiesc să acumuleze puncte prin promisiunea de a asigura mai multă echitate socială în cazul în care candidatul lor la funcţia de cancelar, Martin Schulz, va câştiga alegerile. Formaţiunea Stânga (Die Linke) îşi propune să combată alte carenţe sociale iar ecologiştii, a căror politică de mediu a fost confiscată demult de alte partide, militează, pe lângă protecţia naturii, pentru coexistenţa paşnică alături de imigranţi. Liberalii de la FDP se luptă pentru a reuşi să treacă pragul electoral şi să revină în Bundestag şi vor mai ales un buget mai mare alocat educaţiei. Formaţiunea populistă de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania), care este deja reprezentată în numeroase parlamente regionale, se străduieşte să-şi facă pentru prima dată intrarea în forul legislativ federal (Bundestag), printr-o agendă strictă de limitare a imigraţiei. Dar toate aceste partide nu par să satisfacă toate cerinţele electoratului, astfel că partide mai mici încearcă să umple nişele pe care cred că le-au descoperit.

Die Grauen (Cărunţii)

Handschlag Symbolfoto
Imagine: picture-alliance/dpa/W. Anspach

Acesta este cel mai nou înfiinţat partid politic, abia în mai 2017, de către politicieni locali cu experienţă din Potsdam. De la înfiinţare, formaţiunea subliniază că nu are nimic a face cu mişcarea pensionarilor din anii 1970, intitulată "Panterele gri". "Cărunţii" îşi propun să se implice în favoarea tuturor generaţiilor, fără osebire. Tinerii să se alăture celor vârstnici şi să profite reciproc de avantajele oferite de toate vârstele. Die Grauen sunt preocupaţi de asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă, de scurtarea programului de muncă la 35 de ore săptămânal şi de reducerea vârstei de pensionare de la 67 la 60 de ani. Ei vor de asemenea să combată influenţa concernelor mari şi a partidelor şi să elimine de exemplu legăturile existente între partide şi presă.

Die Urbane (Urbana)

Zentrum La Place Paris Tänzer
Imagine: DW/S. Oelze

Iniţialele acestei formaţiuni sunt "DU" (Tu, în traducere) şi ea îşi propune să se adreseze mai ales electoratului tânăr. Membrii fondatori, care s-au reunit pentru întâia dată în februarie anul acesta, sunt activi în muzica hip-hop şi vor prin cultură să edifice punţi şi stimuleze înţelegerea mutuală. Schimburile interculturale pot contribui la binele întregii societăţi, susţin fondatorii, care mizează pe susţinere din partea electoratului urban. DU deţine şi o agendă de mediu, care prevede renunţarea la energia extrasă din cărbune şi hidrocarburi în avantajul celei eoliene şi solare. În plus, formaţiunea vrea interzicerea aruncării la gunoi a celor 11 milioane de tone de alimente anual în valoare de 25 de miliarde de euro şi impunerea unor metode alternative de folosire a acestora.

Tierschutzpartei - Partidul protecţiei animalelor

Grüner Frosch
Imagine: Colourbox/inaquim

Fondată în 1993, această formaţiune este deja un soi de veteran între partidele mici. În accepţiunea membrilor săi, oamenii, animalele şi natura formează un tot unitar, care trebuie protejat şi salvgardat. De aceea, legea fundamentală germană ar trebui să cuprindă şi un articol special rezervat animalelor, în care să se ţină cont de suferinţele şi sentimentele acestora. La ultimele alegeri generale, formaţiunea a obţinut 0,5 la sută din voturi, ceea ce constituie un rezultat notabil. Alte ţeluri ale formaţiunii sunt transferul automobiliştilor în mijloacele de transport în comun, în transportul naval şi feroviar şi reducerea transportului aerian. Ştergerea datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare şi interzicerea ingineriei genetice sunt alte obiective înscrise în program.

V-Partei³ - formaţiunea vegetarienilor şi veganilor

Diätlügen - Teller mit kleiner Portion Gemüse
Imagine: picture alliance/chromorange

Formaţiunea înfiinţată în 2016 propune o "Agendă agrară 2030" menită să asigure o agricultură bio-vegană. Conflictele nu se mai pot soluţiona decât cu mijloace non-violente, astfel că partidul vrea să interzică toate exporturile de armament şi să desfiinţeze NATO. În ţările aflate în criză ONU ar putea stimula educaţia şi munca pe ogoarele proprii. Legalizarea eutanisiei prin post negru asistat este o altă revendicare a formaţiunii.

Die Partei - Partidul

Martin Sonneborn Die Partei Archiv 2011
Imagine: picture-alliance/dpa

Îngheţarea preţului berii la nivel naţional, reducerea salariilor manageriale la mărimea unui sutien de damă şi interzicerea formulei "Putin a fost"  - toate înscrise în programul electoral al acestui partid denotă că e vorba mai degrabă de o formaţiune înfiinţată în glumă. Dar implicarea clară în favoarea statului de drept, a echităţii sociale şi a stimulării elitelor îi asigură din 2004 o permanenţă la alegeri.

Die Partei îndeplineşte potrivit Autorităţii Electorale, la fel ca şi restul formaţiunilor autorizate, toate criteriile cuprinse în legea partidelor. Se spune că asta l-ar fi iritat teribil pe fondatorul formaţiunii, Martin Sonneborn, redactorul-şef al revistei satirice "Titanic", care cu 13 ani în urmă nu avea altă intenţie decât să provoace. Dar Sonneborn a reuşit între timp, la alegerile din 2014, să câştige un mandat în Parlamentul European. Iar când a fost inclus în Adunarea Federală, organul care îl alege pe şeful statului german, Sonneborn l-a propus drept candidat la preşedinţie pe tatăl său Engelbert. Acesta a fost însă înfrânt clar la vot de Frank-Walter Steinmeier.

Wolfgang Dick / i.a.