Ce se întâmplă cu dosarele STASI?

Ce se va întâmpla cu aceste dosare? Mai există interes pentru aflarea trecutului, după 20 de ani de la căderea dictaturii?

Dupa ce in 1990 au fost distruse teancuri intregi de dosare in timpul demonstratiilor de la Berlin, prin care se dorea incetarea activitatii Stasi, exista inca in prezent o arhiva imensa formata din 100 km de fisiere, 1,3 milioane de fotografii, 164.000 benzi audio si 5000 de filme.

Controlul obsesiv al dictaturii est-germane era executat de 2% din populatia fostei RDG. "2% prea mult", a declarat la Berlin Cancelarul Angela Merkel, cu ocazia primei vizite oficiale efectuata la Biroul Federal de Studiere a Arhivelor Stasi.

Eforturile de restaurare a dosarelor distruse in acel an de catre agentii politiei secrete a RDG nu s-au incheiat nici dupa doua decenii. Pentru finalizarea lucrarilor va fi nevoie de cel putin inca 10 ani, conform declaratiilor directoarei Biroului Federal de Studiere a Arhivelor Stasi, Marianne Birthler.

Pentru cine lucreaza zeci de angajati ai institutiei din Berlin? Mai sunt interesati cetatenii fostei Germanii de Est de aflarea trecutului?

Marianne Birthler:

"La inceput am crezut ca preocuparea va scadea, odata cu trecerea timpului si ca dupa aproximativ 10 ani va disparea definitiv. Au trecut deja 20 de ani si interesul este foarte mare. Mai ales in ultimii 2-3 ani, numarul cererilor a fost foarte mare si a ramas constant. In primul trimestru al anului 2009 numarul persoanelor interesate de dosare a fost egal cu cel din primul trimestru al anului 2007. Am avut atunci in total peste 100.000 de cereri de verificare a dosarelor personale. Iar de la inceputul anului au fost depuse 1.500 de cereri in scopuri de cercetare si in folosul mass - mediei. In consecinta, nu se pune problema scaderii interesului pentru dosarele Stasi, ci dimpotriva, acesta este in crestere."

Ulrike Poppe, una dintre cele mai cunoscute disidente din fosta Germanie Democata si in prezent membru al consiliului Biroului Federal de Studiere a Arhivelor Stasi, e de parere ca prin discursul public din ultimii ani si prin atitudinea mass media, istoria RDG-ului a fost redusa superficial la activitatea Stasi.

"Nu trebuie sa uitam ca a existat o parte a populatiei careia i-a mers bine in RDG, ca au existat privilegiati, care puteau sa calatoreasca, existenta le era asigurata, la fel si un loc de munca stabil. Acestor oameni nu le-a lipsit nimic. Au existat oameni care au avut ceva de pierdut odata cu reunificarea. Altii, a caror cariera a fost distrusa din pricina opozitiei fata de regim sau cel putin a impotrivirii fata de ideologia impusa. Lor li s-a aratat o sansa dupa caderea regimului totalitar. Discutia despre germanii din est in prezent si fostii cetateni RDG este una complexa."

Trecerea de la un regim totalitar la democratie a produs in prima faza teama, nu numai in Germania, ci in toata Europa de Est, a declarat la Berlin Marianne Birthler.

"Daca vrem sa stim cum functioneaza o dictatura trebuie sa privim intotdeauna latura ei fascinanta, chiar atractiva. Acea siguranta aparenta, acea lipsa a responsabilitatii, continua predictabilitate, prezinta o atractie deosebita pentru oamenii care nu au avut experienta libertatii. Pentru cine nu stie ce e libertatea, aceasta produce la inceput teama."

Cancelarul Angela Merkel si-a exprimat dorinta de a transforma in viitor institutia de studiere a dosarelor intr-o arhiva obisnuita.

"In dosarele Stasi se gasesc materiale relevante pentru o multitudine de teme", a declarat Marianne Birthler, "iar acestea vor fi pastrate in continuare intr-o arhiva extrem de importanta. Ramane de vazut daca va continua sa fie una independenta, daca va face parte in viitor din arhiva federala, sau daca regulile de acces se vor modifica. Biroului Federal de Studiere a Arhivelor Stasi va functiona inca mult timp - am primit si confirmarea politica in acest sens - perioada in care vom decide daca si cand vom schimba structura lui."

Autor: Lavinia Pitu

Editor: Ovidiu Suciu