Cheia succesului în afaceri
14 noiembrie 2008
Actuala criză financiară i-a făcut pe mulţi să se întrebe ce legătură mai au evoluţiile de pe pieţele de capital cu economia reală. "În orice caz, una slabă", susţin anumiţi experţi. Provocările viitorului, precum distrugerea mediului sau pericolul unor noi războaie pentru resurse, necesită o abordare cu totul nouă.
Fondatorul lanţului de magazine DM, Götz Werner, în acelaşi timp şi profesor de economie, susţine că, pe termen îndelungat, are succes numai cel care ţine seama de aspectele sociale şi de mediu:
"De cele mai multe ori se spune că scopul unei firme este să facă profit şi e interesant cât de repede se răspândeşte o asemenea afirmaţie stupidă. Eu până acum n-am întâlnit niciun întreprinzător de succes care să fi pornit de la premisa asta. Te poţi impune numai atunci când clienţii şi angajaţii tăi sunt mulţumiţi, când colaborarea ta cu celelalte firme, precum cele de expediţie, este bună. Este important să se creeze o platformă prin care fiecare să se poată dezvolta individual."
Profesor Günther Faltin, cel care a înfiinţat fundaţia Entrepreneurship, este de părere că în loc să vizeze numai interesul material, firmele ar trebui să rezolve prin propriile mijloace problemele sociale şi de mediu existente:
"Ce este "social business"? Intenţia este să luăm o parte din mijloacele antreprenoriale şi în loc să fie cheltuite privat să ajute la finanţarea unor activităţi sociale."
Danone a creat un nou model de afaceri
Un exemplu ar fi fabrica inaugurată cu câteva luni în urmă, în Bangladesh, de concernul multinaţional Danone şi Grameen Bank. Pe lângă scopurile economice, strategia concernului vizează şi aspecte sociale - susţine vice-preşedintele firmei, Emmanuel Faber:
"Ţelul acestui Joint Venture este protejarea sănătăţii copiilor printr-o alimentaţie sănătoasă şi ameliorarea sărăciei în anumite comunităţi din Bangladesh. Profitul este doar un aspect, dar nu scopul principal. Este un concept total diferit faţă de ideile larg răspândite legate de lumea afacerilor. În primul rând ne întrebăm ce se poate face pentru aceste comunităţi, nu în cât timp vom scoate profit din această investiţie."
Un proiect pentru care Danone a trebuit să pună pe picioare un model de afaceri complet nou. În mod normal, concernul se foloseşte de renumele mărcii Danone pentru a cumpăra lapte la un preţ cât mai mic. În Bangladesh însă, firma intenţionează, pe cât posibil, să achite ţăranilor un preţ cât mai bun. În vreme ce în alte părţi se construiesc fabrici uriaşe, în care se produce pentru o ţară întreagă sau pentru export, noua secţie din Bangladesh este concepută pentru o regiune mică:
"Interesant este amestecul de diferite tehnologii şi experienţe istorice. Instalaţia trebuie să fie la fel de robustă precum cea din fabricile construite de noi în Brazilia în urmă cu 40 de ani, dar, în acelaşti timp, trebuie să îndeplinească şi cele mai noi standarde de mediu. Este o făbricuţă de o sută de ori mai mică decât altele pe care le avem în lume. Motivul este că am dorit să scădem investiţia la o treime din nivelul celorlalte fabrici Danone. E un model de afaceri în premieră mondială care deserveşte comunităţi pe o rază de 25km."
Drept urmare, iaurtul Danone este atât de ieftin în Bangladesh încât şi-l pot permite şi familiile sărace.
"Impresionant este faptul că, atunci când vă distanţaţi de ideea de a face profit şi înfiinţaţi o întreprindere socială, costurile de producţie scad rapid. Nu mai aveţi nevoie de ambalaj scump, nu trebuie să mai impresionaţi pe nimeni, nu aveţi nevoie de o campanie publicitară amplă pentru că nu sunteţi nevoiţi să mai duceţi nicio luptă pe piaţă."
- spune Mohammed Yunus, laureat al premiului Nobel.Chiar dacă noul proiect Danone nu va aduce profituri uriaşe, firma tot a câştigat ceva, adaugă Emmanuel Faber. Anume: un personal motivat care acum propune înfiinţarea unor făbricuţe similare şi în alte regiuni.