Cine pe cine hrăneşte?

Nici liberalizarea radicală şi nici protecţia sporită a pieţei pentru produse agricole nu sunt soluţii de durată, crede ministrul francez al agriculturii, Michel Barnier, care conduce acelaşi resort şi în cadrul Uniunii Europene. Resursele alimentare se pot ieftini, doar atunci când producţia se va extinde. Pentru a ajunge aici însă, statele cu agricultură puternică din nord trebuie să încheie parteneriate cu ţările mai sărace din sud, este de părere directorul FAO, Jaques Diouf.

Uniunea Europeană pot fi un exemplu la capitolul agricultură pentru ţări din Africa, Asia sau America Latină, susţine Michel Barnier.

"Am stabilit o politică agricolă comună pentru a hrăni Europa. Ne bazăm pe cooperare şi încredere. Asemenea sisteme ar trebui puse la punct şi pe alte continente", recomandă oficialul european.

Şeful Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie şi Agricultură, Jaques Diouf reclamă scăderea drastică a ajutoarelor de dezvoltare acordate economiile preponderent agricole.

"Este o tendinţă generală, chiar în cazul ajutoarelor bilaterale. În plus ţările în curs de dezvoltare nu se implică îndeajuns în susţinerea propriului sector agricol".

Comisarul european pentru ajutor de dezvoltare, Louis Michel crede că politicienii ar trebui să îi ajute mai multe pe fermieri. Mariann Fischer-Boel, responsabil european pentru agricultură anunţă un pachet de măsuri în sprijinul fermierilor din ţările în curs de dezvoltare:

"Vrem să îi ajutăm cu bani, pentru a-şi cumpăra răsaduri şi îngrăşăminte. Aşa ar trebui să îşi poată hrăni oamenii din jur şi să nu mai emigreze către oraşe, unde nu au nici un viitor".

Cât de mare va fi ajutorul financiar anunţat? Săptămâna viitoare vom şti mai mult. Acum însă ştim că potrivit unei statistici europene 860 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame şi că, majorările de preţuri din ultimii ani, au suplimentat numărul înfometaţilor cu alte 50 de milioane de persoane.

Nici vechile probleme, precum subvenţiile agricole din cadrul Uniunii nu au fost uitate de participanţii la întrunirea de la Bruxelles. Organizaţiile neguvernamentale critică şi ele distrugerea arealului de păduri tropicale din Brasilia şi Indonezia pentru a le transforma în terenuri agricole pentru culturi de rapiţă, folosită în industrie şi la obţinerea de combustibili biologici.

Pentru întrebarea "cine hrăneşte lumea", sau mai exact "Cine ne hrăneşte?" nu există răspunsuri concrete.