1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Balcanii de Vest pe linia de așteptare

6 iulie 2019

UE este preocupată de propriile probleme. La Bruxelles, nimeni nu se mai gandește la o nouă extindere. Dar țările din Balcanii de Vest au nevoie de oferte în locul promisiunilor fără acoperire, crede Adelheid Feilcke.

https://p.dw.com/p/3LgKv
 Conferința pentru Balcanii de Vest de la Poznan
Conferința pentru Balcanii de Vest de la PoznanImagine: Regierung Nord-Mazedonien

În actualul haos din Europa, extinderea spre Balcanii de Vest nu mai intră în calcul. Acesta este, pur și simplu, adevărul. Uniunea Europeană este măcinată de multe probleme interne și, în privința țărilor din Balcanii de Vest, complet dezbinată. Semnalele transmise din capitalele europene spre Sarajevo sau Tirana sunt contradictorii și dilematice. Amânările sunt la ordinea zilei, promisiunile retrase, noii actori politici nu se simt obligați să respecte vechile promisiuni. Se impune o nouă strategie pentru Balcanii de Vest, o strategie care să fie acceptată de UE și care să le ofere oamenilor din regiune perspective concrete și realizabile. Așa numitul "Proces de la Berlin" (în cadrul căruia s-a desfășurat și summitul Balcanilor de Vest) este cheia pentru acest drum.

Eforturi nerăsplătite

Scenariul ultimilor ani și luni se prezintă astfel: Uniunea Europeană promite Macedoniei de Nord și Albaniei negocieri de aderare. Țările fac numeroase eforturi pentru a îndeplini criteriile. Macedonia de Nord reușește chiar o reconciliere istorică cu Grecia, iar Albania pornește, la solicitarea UE, durerosul proces de verificare a tuturor judecătorilor și procurorilor. Apar laude din toate părțile. Dar statele comunitare ignoră promisiunea din 2018 și amână din nou negocierile de aderare.

Adelheid Feilcke
Adelheid Feilcke

Evident că există motive întemeiate, cu precădere actuala criză constituțională din Albania, care pun sub semnul întrebării multe din progresele înregistrate. Dar și așa, UE ar fi trebuit să își respecte promisiunea și să înceapă negocierile. Ar fi fost doar începutul unui proces de durată, care se va întinde pe mulți ani. Dar promsiunea de la Salonic (din 2003), de a integra cele șase state din Balcanii de Vest în structurile comunitare, nu se mai bucură de multă vreme de susținerea majorității în UE. Cine își mai dorește cu adevărat extinderea? Președintele francez Emmanuel Macron a declarat cât se poate de clar: mai întâi aprofundăm și apoi continuăm cu noi aderări.

Nimeni nu se gândește la extindere

Muntenegru și Serbia negociază deja de mai mulți ani, chiar dacă procesul s-a cam împotmolit. Bosnia-Herțegovina și Kosovo nici nu mai intră în discuție. Kosovo este singurul stat din Europa care are nevoie de vize și promisa liberalizare a regimului vizelor se lasă așteptată. Este mai mult decât îndoielnică relaxarea situației după ce în fruntea diplomației europene va fi numit  spaniolul Borrell, în condițiile în care Spania nu a recunoscut independența Kosovo. Cele două protectorate comunitare sunt cel mai puțin adecvate pentru integrare, după cum se observă și din lipsa coerenței politicii europene față de Balcanii de Vest.

Dilema a reapărut la summitul Balcanilor de Vest din Poznan. Președintele polonez Duda s-a declarat des dezamăgit de ezitările parterenilor europeni de a oferi statelor din Balcanii de Vest șanse mai mari de apropiere, Merkel i-a calmat, iar Macron nici nu s-a arătat.

Pași mici,nu lovituri mari

Există însă progrese concrete în cooperarea regională - de la proiecte de infrastructură până la atelierul pentru tineret RYCO, iniţiative și măsuri cu care se pot mândri cei implicați în așa numitul "Proces de la Berlin" și care ar aduce îmbunătățiri vizibile populației din zonă.

Este și ceea ce ar trebui mai intens prezentat. Facilitățile economice și susținerea cooperării trebuie intensificate. Dacă ar exista o mai profundă și multiplă colaborare între țările din Balcanii de Vest și UE, atunci aderarea la structurile comunitare nu ar mai fi prioritară. Recunoașterea reciprocă a diplomelor, adoptată acum la Poznan, este cu adevărat un pas înainte pentru mii de tineri absolvenți de studii superioare. Să fim sinceri: dacă marea lovitură privind aderarea pe termen mediu nu este realizabilă, mulți pași mici reprezintă normalizarea, evident în acord cu normele și reformele statului de drept. Este exact ceea ce le trebuie și ceea ce apreciază oamenii. Inițiat de cancelara Merkel în 2014, Procesul de la Berlin reprezintă, în actuala criză, cel mai realist instrument al politicii de apropiere concretă. 

Adelheid Feilcke
Adelheid Feilcke Conduce un departament format din 10 redacții ce reprezintă țări din Europa extinsă.