La Hong Kong s-a reinstaurat "democraţia zero"

În cele din urmă lucrurile s-au precipitat. Deputaţii Consiliului Legislativ din Hong Kong au supus la vot deja de joi reforma electorală propusă de guvernul de la Beijing. Cei mai mulţi observatori aşteptau rezultatul abia vineri. Dar s-a constatat probabil mai devreme că nu există şanse pentru întrunirea majorităţii necesare de două treimi. De aceea, susţinătorii reformei au părăsit frustraţi sediul parlamentului, astfel încât, la final, numai aproximativ jumătate din deputaţi s-au dus să voteze. Cum era de aşteptat, aceştia au votat împotriva reformei, punând capăt "revoluţiei umbrelelor", o mişcare ivită în toamna anului trecut pe străzile metropolei, fostă colonie britanică.

Miza votului a fost următoarea: cum să fie ales pe viitor şeful guvernului din Hong Kong? În trecut, populaţia nu avea nimic de zis în această privinţă. În perioada colonială, încheiată în 1997, Londra desemna un guvernator şi atât. Apoi, după retrocedarea către China a fostei colonii, şeful administraţiei era ales de o comisie din care făceau parte cu precădere politicieni agreaţi de guvernul de la Beijing. Populaţia locală nu exercita aproape nicio influenţă asupra acestor proceduri.

În timpul tratativelor de retrocedare a fostei colonii, cele două părţi au convenit însă ca locuitorii să-l aleagă ei înşişi până cel târziu în 2017 pe şeful executivului. Procedura de urmat a rămas însă neclară. De aceea, Beijingul a propus ca poporul să-l aleagă într-adevăr pe premier, dar să nu aibă de ales decât între trei candidaţi, propuşi anterior de o comisie compusă din 1200 de membri. Această propunere tocmai a căzut, fiindcă tabăra pandemocratică a fost împotriva acestei "false democraţii".

Ce rămâne din "revoluţia umbrelelor"?

Optimiştii spun că, indiferent de rezultat, revoluţia umbrelelor a politizat o întreagă generaţie. Locuitorii din Hong Kong, preocupaţi odinioară doar de câştigul financiar, ar fi acum interesaţi de jocul democratic. În parte este adevărat. Dar numai în parte, fiindcă protestele din toamnă au fost îndreptate în primul rând împotriva violenţei cu care poliţiştii au acţionat împotriva studenţilor protestatari.

Apoi, nu trebuie uitat că mulţi dintre cei care au ieşit în stradă toamna trecută erau nemulţumiţi că, din cauza investitorilor sosiţi din China continentală, s-au scumpit locuinţele iar magazinele nu mai oferă decât produse pe placul acestora. Cu alte cuvinte, protestatarii nu urmăreau ţeluri politice propriu-zise, de aceea s-a şi redus atât de masiv numărul lor în lunile din urmă.

În urma valului de proteste rămâne doar o falie adâncă, ivită între Hong Kong şi China continentală. Tot mai mulţi chinezi din Hong Kong sunt de părere că nu au nimic în comun cu fraţii lor de dincolo. În plus, şi populaţia fostei colonii este divizată. Potrivit celor mai recente sondaje, 47 la sută sprijină planurile de reformă ale Beijingului, în vreme ce 38 la sută sunt împotrivă şi 15 la sută s-au declarat indecişi.

De aceea, politica va bate pasul pe loc. "Falsa democraţie" a fost abandonată, în favoarea "democraţiei zero" a ultimilor ani. Probabil că nimic nu se va schimba în Hong Kong într-un viitor previzibil.