Jocurile Trump au început

Preşedintele ales al SUA nu are niciun fel de experienţă politică. Nu a deţinut până acum nicio funcţie publică, în toţi cei 70 de ani de viaţă ai săi. În calitate de om de afaceri, care a moştenit o avere, Trump a dat greş de mai multe ori. A trebuit în repetate rânduri să-şi declare falimentul şi a supravieţuit doar fiindcă băncile şi creditorii ar fi pierdut şi mai mulţi bani dacă l-ar fi lăsat definitiv să eşueze. Americanii numesc asta "too big to fail", în traducere: prea mare pentru a eşua.

Succesul propriu-zis a venit o dată cu reality show-ul său "The Apprentice" (Ucenicul). Un show moderat de Trump şi care a constituit piatra de temelie a imperiului pe care el şi familia sa l-au clădit în jurul brandului cu acelaşi nume. În anii filmărilor, Trump a învăţat să câştige oamenii, să-i facă să creadă că trăiesc într-o lume de basm deşi le oferea numai iluzii şi platouri de televiziune. O lume bazată nu pe fapte ci pe iluzii. A fost o reţetă de succes perfecţionată în decursul anilor, cu ajutorul căreia a câştigat în cele din urmă bătălia pentru Casa Albă.

Demnitatea funcţiei

Şi uite aşa, Trump preia acum cea mai importantă funcţie politică a lumii şi nimeni nu ştie la ce să se aştepte. Aşa stând lucrurile, primele sale apariţii în public după câştigarea alegerilor au fost urmărite cu sufletul la gură şi interpretate în fel şi chip. Observatorii s-au întrebat: Ce reacţie va avea Trump? Îl va mai domoli demnitatea funcţiei de preşedinte? Va mai ataca în continuare femei, musulmani şi latino-americani? Va putea el să fie şi respectuos? Ce fel de consilieri îşi va atrage în preajmă? Această ultimă chestiune este şi cea mai importantă, fiindcă sfătuitorii vor avea în cele din urmă un cuvânt decisiv de spus la alcătuirea agendei politice.

Deja după discursul din seara alegerilor, în tabăra adversarilor lui Trump s-a perceput destindere. Tonul preşedintelui ales a fost reţinut iar maliţiozităţile au lipsit cu desăvârşire. A găsit cuvinte de mulţumire chiar şi pentru Hillary Clinton, pe care anterior, în iureşul campaniei, a ridiculizat-o în repetate rânduri. Trump s-a purtat frumos şi în ziua următoare, când a vizitat Casa Albă. Pe lângă preşedintele Obama a apărut aproape ca un mic şcolar cuminte.

Puterea imaginilor

Apoi a acordat şi primul interviu în noua sa calitate. Ce-i drept, nu a fost o conferinţă de presă, de felul celei acordate de predecesorul său imediat după victorie, dar a fost un interviu televizat, în formatul consacrat "60 de minute".

Trump ştie cât de importante sunt simbolurile şi cât de importante sunt imaginile care au calitatea de a rămâne în mentalul colectiv. De aceea, conţinutul interviului respectiv nici nu a contat. A fost doar dovada că nici preşedintele ales nu are de gând să-şi facă temele sau măcar să pregătească răspunsuri la cele mai importante întrebări.

Prin această punere în scenă, Donald Trump a arătat doar cum îşi închipuie că va fi perioada sa de domnie. Nu în calitate de preşedinte ales democratic, aflat în căutarea compromisului şi dispus să muncească asiduu pentru a-l obţine. Trump se prezintă mai degrabă ca un conducător monarhic, care guvernează lumea din jilţul său aurit. Şi care nu este interesat de chestiuni de detaliu, cum ar fi legislaţia avorturilor sau expulzarea unor oameni. De asta se vor ocupa specialiştii pe care îi va alege.

Primele decizii ale lui Trump demonstrează că este departe de a renunţa la poziţiile sale rasiste, la mizantropie. Nici faptul că l-a desemnat ca şef al administraţiei de la Casa Albă pe Reince Priebus, boss-ul republicanilor, nu schimbă situaţia cu nimic. Priebus este un politician excelent conectat la sistem, de care Trump are nevoie pentru a putea colabora cu republicanii.

Ură şi delimitare

În acelaşi timp, Trump a anunţat că l-a numit în funcţia de consilier pentru chestiuni strategice, egal în drepturi cu şeful administraţiei, pe Stephen Bannon. Decizia este un afront pentru toţi cei care au sperat că funcţia îl va aduce pe Trump pe calea cea bună.

Aceasta fiindcă Bannon, publicist şi cineast, fost editor al paginii internet radicale conservatoare Breitbart, este un sinonim pentru delimitare şi ură, antisemitism şi misoginie. Exact cu aceste arme el a asigurat, din poziţia de manager de campanie, victoria lui Trump.

Trump ştie cum să joace diverse roluri pentru a avea succes. El ştie ce alianţe trebuie să încheie pentru a putea face afaceri. El îşi arată adevărata sa faţă nu în faţa camerelor de luat vederi ci prin alegerea consilierului pentru afaceri strategice, care ocupă primul loc în ierarhie. Îşi arată de asemenea adevărata sa faţă prin felul de a se prezenta ca un domnitor care nu îşi atrage alături competenţă politică ci numai oameni din acelaşi aluat ca el.

Ines Pohl/ ia