Comentariu: Martin Schulz trebuie să candideze
9 decembrie 2016
Cine încearcă să descifreze în detaliu sondajele de opinie are toate şansele să nu înţeleagă prea mult. Cu nouă luni înainte de alegerile din Germania. Dar cele mai recente cifre prezentate de Infratest-dimap aduc puţină ordine în preferinţele electoratului, care pare cam obosit de Angela Merkel. Deşi votanţii au încă încredere în ea, persistă senzaţia că va continua pe acelaşi drum şi că tocmai aşa nu ar trebui să se întâmple.
Dor de schimbare
E nevoie de mai mult decât doar de ajustarea unor şuruburi. E nevoie de o schimbare, pe cât posibil nu spre populism. Păcat că nu există nimeni care să o poată înlocui pe Angela Merkel, că nu există alternativa adevărată, aşa cum a fost în 1998 Gerhard Schröder, care reuşea să pună capăt erei Helmut Kohl. Chiar nu există nimeni? Sau poate Martin Schulz să devină adevărata provocare?
Merkel şi Schulz sunt apreciaţi în egală măsură
Cifrele sunt suprinzătoare: Merkel şi Schulz sunt la fel de apreciaţi, 57 la sută dintre cei chestionaţi îi plac, cu toate că Schulz nu este atât de cunoscut în rândul electoratului. Întrebaţi "pe cine aţi vota direct în funcţia de cancelar?", repondenţii au plasat-o pe Merkel cu doar 7 puncte procentuale în faţa lui Schulz (43 la 36), dar cu mult mai multe puncte distanţă de Sigmar Gabriel.
Gabriel, lovit pe nedrept
Nu este corect faţă de Gabriel. El a preluat SPD-ul în vremuri grele şi este cel mai longeviv şef social-democrat de la Willy Brandt până azi. Dacă nu el, atunci cine să aibă prima şansă atunci când este vorba despre candidatura la funcţia de cancelar. El este, deşi mulţi par a uita, un mare luptător. Rămâne de văzut cât de bun e în campanie Martin Schulz. Şi să nu uităm că Gabriel l-a impus pe Frank-Walter Steinmeier drept candidat unic la postul de preşedinte federal, impunându-se în faţa cancelarei, o adevărată lovitură.
Un act de curaj prin Schulz
Totul e însă zadarnic: Gabriel nu scapă de imaginea unui om politic imprevizibil. Şi el reprezintă, chiar dacă nu este direct vinovat, continuitatea actualei politici, în care se mai strânge câte un şurub, fără a se schimba roţile. Martin Schulz este mai degrabă semnalul schimbării necesare. El o poate ataca în mod credibil pe cancelară, pentru că nu este asociat cu marea coaliţie de guvernământ. Deocamdată partidul nu profită de pe urma venirii lui la Berlin. Cum să profite? Este clar ce ar trebui el să facă exact. Dar dacă SPD nu se mulţumește cu 22 sau 23 de procente, dacă este pregătit să încerce şi altceva fie şi numai pentru 26, 27 sau 28 de procente, atunci trebuie să meargă pe mâna lui Martin Schulz.
La luptă, SPD
O mică parte din nemulţumirea de care profită populiştii este generată şi de lipsa de alternative oferite oamenilor. Martin Schulz nu o va putea învinge pe Angela Merkel, dar ar putea reduce diferenţa. Altfel spus: SPD ar putea da dovadă de spirit sportiv, alegându-l pe el. Ar fi un simbol în aceste timpuri plumburii şi neliniştite. La luptă, SPD!
Autor: Jens Thurau / A.K.