1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Minele terestre: menirea lor e să ucidă

Felix Steiner
8 februarie 2020

Fiecare armă ucide. Dar unele sunt extrem de perfide. Precum minele antipersonal. Deşi cele moderne americane urmează a fi mai "inteligente", interzicerea lor în trecut a fost o decizie bună, apreciază Felix Steiner.

https://p.dw.com/p/3XSZo
Mine terestre în Angola
Mine terestre în AngolaImagine: Apopo ONG

Irmgard Weisser era verișoara tatălui meu. A murit la 22 august 1950, la doar o zi după ce împlinise 17 ani. Pe când planta un pom a atins, probabil, din greșeală, o mină germană, rămasă din cel de-al Doilea Război Mondial. Tinerii se mobilizaseră atunci în Pădurea Neagră pentru a mai repara ceva din ceea ce distrusese conflagrația mondială, împădurind pe cât posibil ţinutul.

Evident că tragicul destin al tinerei din familia mea a potențat furia pe care am simțit-o în momentul în care am aflat că Donald Trump a decis să reintroducă minele antipersonal în dotarea armatei americane.

Felix Steiner, redactor DW
Felix Steiner, redactor DW

Arme oribile și stupide

Minele antipersonal nu fac doar parte din categoria armelor care provoacă răni înfiorătoare, după cum pot confirma și medicii care au tratat astfel de răniți. Minele terestre sunt și extrem de stupide. Pentru că în aproape 90 la sută din cazuri, victimele acestor mine sunt civilii, deseori la ani buni distanță de la încetarea conflictului respectiv.  Așa cum a fost Irmgard Weisser. Sau, așa cum se întâmplă încă în Vietnam, Cambodgia, Afganistan, Libia, Nigeria, Columbia sau în țările din fosta Iugolsavie. Mulți dintre cei uciși sau răniți sunt copii.

Un progres îl reprezintă Acordul de la Ottawa, semnat în 1997, prin care se interzice folosirea minelor antipersonal. Între timp, 164 de state au semnat documentul, renunțând la utilizarea acestora dar și ajutând alte țări să localizeze și îndepărteze minele rămase după conflictele armate. Efectul este vizibil. Comparativ cu anul 2000, numărul victimelor ucise de acest tip de armament s-a redus la jumătate.

SUA, ca și Rusia, China, India și Pakinstanul nu au semnat Acordul de la Ottawa. Dar, în anul 2014, președintele Obama se angaja să aplice prevederile reglementate astfel, exceptată fiind doar Peninsula Coreeană. Astfel încât era de așteptat ca Donald Trump, care între timp îl numește "prieten" pe dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, să schimbe direcția aleasă de predecesorul său.

Infografik Karte Globale Kontamination durch Landminen EN

Ce trebuie pentru a învinge

Acum, Trump planifică, prin noile mine antipersonal, să confere "armatei competențele și flexibilitatea necesare pentru a învinge". Washingtonul încearcă să-i convingă pe critici amintind de "inteligența" armelor evoluate: noile mine devin inofensive după 30 de zile și, mai mult chiar, ele pot fi distruse prin comandă de la distanță. Ar fi măcar ceva bun în tot răul ăsta. Dar, nicio armă din istorie nu a funcționat până acum fără erori. Și noul tip de mine va provoca victime. Copii care se joacă. Fermieri care ară pământul. Sau care vor doar să planteze pomi. Și fiecare din aceste viitoare victime este o victimă nejustificată.

Permiteți-mi o ultimă remarcă personală. Eu însumi am învățat, în timpul stagiului militar din armata germană, în 1980, cum să amplasez mine. Mi-au rămas în minte două fraze rostite atunci de comandantul operațiunii: "amplasarea minelor trebuie să fie mereu ultima soluție. Niciodată nu puteți fi siguri că nu va trebui să mai treceți voi înșiși prin zona respectivă." Schimbarea de macaz a lui Trump în spatele unui câmp minat ar putea reprezenta şi pentru el un pericol. Deocamdată sunt doar ceilalți periclitați.