Perspectiva ca strategie

Nu-i simplu să vorbeşti despre perspectivă. Vezi ceva, dar nu te duci să vezi despre ce este vorba. Te uiţi într-o direcţie, dar nu te îndrepţi către ea. Cam aşa este şi cu perspectiva integrării europene în cadrul conferinţei UE-Balcanii de Vest, care pare mai degrabă o promisiune lipsită de conţinut. Desigur, statele care formează Balcanii de Vest au o perspectivă de integrare în UE. Întrebarea este: care?

În vremurile bune de altădată, înainte de criza refugiaţilor şi a Brexitului, lucrurile erau clare: noi suntem înăuntru, iar voi vreţi să intraţi. Iar noi, cei din interior, vă spunem în ce direcţie să mergeţi. Acum, lucrurile s-au schimbat.

Ţări balcanice cu personalitate

Prin închiderea frontierelor, statele din Balcanii de Vest ţin spatele nu doar Uniunii Europene în problema refugiaților. Ele ascund, de asemenea, o parte din potențialul de conflict care poate fi periculos pentru Europa: terorismul, influenţa crescândă a islamismului, relații de statalitate şi vecinătate nerezolvate, înapoiere economică. Faptul că aceste conflicte de la porţile UE trebuie soluţionate cât mai rapid, este nu numai în interesul Balcanilor, ci al întregii Europe.

Nu numai din aceste motive, politicienii din Balcani au o abordare din ce în ce mai sigură. Da, ei vor în UE, dar au, simultan, şi alte variante. Rusia a luat în vizor Balcanii de Vest considerându-i o regiune strategică, în timp ce, tot aici, China bifează proiecte economice majore. Iar populația musulmană, în special în Bosnia și Kosovo, este din ce în ce mai curtată de islamiști. Uniunea Europeană nu este singura opțiune, iar capacitatea ei de seducţie dispare, în cazul în care perspectiva de integrare a ţărilor balcanice se tot amână.

În această situație complexă, liderii țărilor din Balcanii de Vest au reacţionat inteligent şi au manevrat cu dibăcie incertitudinile interne și externe pentru a-şi consolida - nu întotdeauna într-un mod democratic - propria lor putere. Creșterea influenței asupra mass-media și nepotismul sunt fenomene răspândite în regiune, iar elitele corupte o problemă reală.

Unde se mai bucură UE de autoritate

În acest context este foarte important ca ţări precum Germania, Franţa şi Austria să nu piardă din vedere Balcanii de Vest. Dincolo de toate simbolurile politice care ies în evidenţă la summit, mesajul: "noi vă vrem" - este deosebit de important. Un mesaj clar de integrare europeană responsabilizează toate părţile implicate în acest demers.

Strălucirea vechii Uniuni Europene n-a dispărut chiar peste tot. În Balcani, ea încă există şi, lucru cel mai important, aici UE se bucură de autoritate politică. Ignorarea acestui fapt şi neglijarea Balcanilor de Vest în contextul vâlvei stârnite de Brexit ar fi o greşeală fatală. Orice neclaritate slăbeşte autoritatea UE şi forţele democratice din regiune, şi face jocul forţelor care profită de pe urma instabilităţii în Balcani.

Condiţie de bază: reconciliere cu vecinii

Lista priorităţilor care trebuie bifate în drumul către integrare europeană este imensă. Statul de drept este un subiect la fel de important precum recunoaşterea oficială, reciprocă, a statelor care, nu mai departe de acum câţiva ani, s-au aflat în război. La acest capitol nu este loc de compromisuri strâmbe. Faptul că, în contextul conferinţei dedicate Balcanilor de Vest, blocada Croaţiei în privinţa negocierilor UE-Serbia a putut fi depăşită este o dovadă clară că egoismele naţionale pot face pasul înapoi când vine vorba despre interese comune. Este, deci, în continuare nevoie de apropieri bilaterale.

Scepticismul sârbilor privind Kosovo, neclarităţile în legătură cu statalitatea Bosniei, blocada Greciei împotriva Macedoniei sunt doar câteva probleme care trebuie rezolvate. Mai este, deci, mult de negociat şi de solicitat. Pentru ţările candidate, drumul către UE nu poate însă ocoli reconcilierea regională.

Indiferent despre ce fel de perspectivă vorbim, integrarea europeană a Balcanilor este un proiect pe termen lung, care trebuie susţinut prin progrese concrete. Cooperarea economică şi investiţiile trebuie amplificate în continuare, fără însă a slăbi presiunea reformelor. Acest proiect trebuie să ţină cont şi de tinerii din regiune, care sunt îngrijoraţi şi lipsiţi de perspective.

Prin urmare, înfiinţarea, acum, a Oficiului regional pentru tineretul din Balcanii de Vest este o iniţiativă care oferă perspective noi multor tineri din societăți abia ieşite din conflicte - împreună, într-o Europă comună.