1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Pluralism în loc de ochelari de cal

5 martie 2018

Mai e nevoie de posturi radio-tv publice? Și după votul afirmativ al elvețienilor la plebiscitul de duminică dezbaterile vor continua la nivel european. Discuția merită purtată, apreciază Ute Schaeffer.

https://p.dw.com/p/2thNJ
ORF, radiodifuziunea elvețiană de drept public
ORF, radiodifuziunea elvețiană de drept publicImagine: picture-alliance/Keystone/G. Bally

Când Ucraina a decis, după revoluția de pe Maidan, să-și transforme radiodifuziunea de stat într-un post public, parlamentarii erau mânați de motive precise. Își doreau existența unei oferte informaționale pentru întreaga țară, cu un conținut independent de interesele particulare ale mogulilor economici de pe piața media. Își doreau un produs jurnalistic profesionist. Mass-media de drept public din Germania și Marea Britanie fuseseră luate drept model pentru această reformă.

Drept fundamental

Și în Polonia, Ungaria și în alte state născute din destrămarea URSS s-a dorit, după prăbușirea comunismului, nu doar ancorarea dreptului la libera exprimare și accesul liber la informație în Constituție, ci și crearea premiselor ca acest drept fundamental să fie și perceput ca atare de oameni. Un rol central în acest sens le revine posturilor de radio și televiziune. Acestea servesc un interes public, asigurând, în mod independent, necesitatea de informare, educație, cultură și divertisment și făcând astfel posibilă crearea unei păreri proprii cu privire la evenimente.

Nici că se poate spune mai limpede: sistemul de drept public era în fond răspunsul dat cenzurii, tentativelor de intimidare și propagandei de stat - chiar și mai ales în Germania. Din motive întemeiate, acest sistem reprezintă un bun model pentru țările care, eliberate de dictatură, au luat calea democrației.  

Doar satiră?

Toate acestea sunt pierdute din vedere în actuala dezbatere ce are loc tocmai în țările care au inițiat acest sistem de drept public. "Există un loc în care minciunile se transformă în știri", a răspândit vicecancelarul Austriei, Christian Strache, pe Facebook. Acest loc la care face referință nu e altul decât postul public austriac ORF. Postarea a fost însoțită de atributul "satiră". Puțin credibil, deoarece deja de mai multă vreme formațiunea populistă de dreapta a lui Strache - FPÖ - trâmbițează aceleași critici ca și colegii lor germani de la AfD. De fapt, toți populiștii de dreapta europeni revendică abandonarea acestui sistem.

Ute Schaeffer, director adjunct al Academiei DW
Ute Schaeffer, director adjunct al Academiei DW

Cererea o argumentează spunând că, prin renunțarea la giganții finanțați prin taxele radio-tv, se creează loc pentru o multitudine de posturi independente. Mai multă diversitate de opinii, așadar, prin competiție completă? O greșeală vizibilă dacă ne aruncăm privirea pe ofertele din Internet. În spațiul virtual se impun de regulă marile companii comerciale, marile concerne media digitale. Conținutul publicat online de acestea este gratuit, pentru a se câștiga însă de pe urma reclamelor, și este produs cu mijloace simple. Investigații? Corespondenți? Verificarea surselor? Nici pomeneală! Cele mai multe postări nu au nimic de-a face cu un jurnalism de calitate.

Algoritmii se sustrag controlului democratic

A devenit lipsit de sens sistemul de drept public în era Internetului? Nu, pentru că algoritmii se sustrag controlului democratic. Această răspândire a informațiilor, netransparentă, conformă regulilor de marketing, este adesea confuză, îngreunând crearea unei opinii. În contextul sporirii tentativelor de dezinformare și propagandă, conținuturile bine documentate și verificate devin cu atât mai necesare.   

Cred că actuala dezbatere ocolește întrebările esențiale care preocupă democrațiile europene: cum asigurăm unul dintre cele mai importante drepturi fundamentale, anume dreptul la propria opinie? Care ar fi cadrul propice, ținând cont de transformările profunde din lumea digitalizată? Și care sunt premisele necesare?

În țările în tranziție, aflate pe calea economiei de piață, susținătorii reformelor au răspuns la aceste întrebări, subliniind necesitatea unor media independente. Pe piața media e nevoie de un amestec între interesele private și cele publice. În context, discuția actuală ar trebuie să se poarte mai intens, mai critic și la obiect.

Revendicările sunt clare și, în Elveția, vor avea și consecințe: pentru că sistemul de drept public trebuie să servească interesului general, fiind și așa finanțat de către comunitate, doleanțele comunității trebuie să se reflecte mai vizibil în oferta instituțiilor media publice. E nevoie, în acest sens, de mai multă transparență și eficiență decât până acum. Posturile de drept public vor supraviețui în competiția de pe piața media doar dacă își asumă într-o mai mare măsură răspunderea vizavi de comunitate.

Își arogă dreptul de a vorbi în numele întregului popor

Să nu uităm cine sunt cei care vor desființarea posturilor radio-tv publice. Desigur, de mai mulți ani există în aceeași direcție și voci venite din sfera particulară și liberală de piață. Dar inițiatorii actualei dezbateri sunt populiștii de dreapta europeni, cărora le place să se prezinte în ipostaza de victime ale așa-numitului "dictat de opinie". Populiștii care nu păstrează mai niciodată distanța și își răspândesc părerile rasiste și inumane pe site-urile proprii sau în rețelele de socializare. Care discriminează, fără jenă, grupuri întregi de oameni, care instigă la ură și încing spiritele. Acești oameni își arogă dreptul de a vorbi în numele întregului popor - ca și cum ar domni o unică părere. Atunci când argumentează că luptă pentru diversitatea de opinii, nu fac altceva decât să-și susțină propriile păreri. Lucru valabil pentru AfD, în aceeași măsură ca și pentru Front National în Franța sau Fidesz, formațiunea lui Viktor Orban, în Ungaria.

Autoare: Ute Schaeffer/maw