UE, neimpresionată de alunecarea spre dreapta a Austriei

Învestirea noului guvern conservator-populist la Viena a generat anumite proteste de stradă, dar mariajul dintre ÖVP și FPÖ nu i-a șocat cu adevărat pe austrieci. Ei sunt deja obișnuiți cu naționaliștii "liberali". FPÖ este parte din multe guverne regionale și din numeroase parlamente locale, în plus a fost deja de două ori într-o coaliție de guvernare la nivel federal. În 2000, FPÖ a guvernat alături de conservatorii din ÖVP, la fel ca acum. În 1980, formațiunea considerată populistă a guvernat chiar alături de social-democrați, dar atunci partidul avea încă un profil național-liberal. Alunecarea spre dreapta spre populism s-a petrecut în anii 90, sub șefia lui Jörg Haider.

Pentru a face posibil acest nou mariaj cu conservatorii, liderul ambițios al acestora Sebastian Kurz a aranjat lucrurile în așa fel, inclusiv printr-o orientare mai fermă spre dreapta. Kurz a recunoscut de timpuriu tema migrației ca fiind cea decisivă și s-a profilat corespunzător. Astfel, el a luat apa de la moara FPÖ, care a rămas doar al treilea partid al Austriei, obligându-l pe șeful populiștilor de dreapta Heinz-Christian Strache să accepte anumite măsuri mai degrabă de stânga. Nu trebuie uitat că populiștii din FPÖ se clasau pe locul întâi în sondajele de opinie din urmă cu un an.

Lesă scurtă pentru Strache

Sarcina lui Sebastian Kurz, care va aduce mult entuziasm la cancelaria federală cu cei 31 de ani ai săi, este acum să-i țină sub control pe populiștii de dreapta și să le contreze excesele naționaliste. În orice caz, în Austria se va înăspri legislația privind azilul. Migrația va fi pe termen mediu oprită. Islamul și imigranții musulmani vor fi mai aspru criticați. Acesta este prețul pentru actuala coaliție, un preț pe care Kurz nu s-a sfiit să-l plătească.

De altfel, Kurz a fost cel care, în calitate de ministru de Externe, a contribuit decisiv la închiderea rutei balcanice în 2016. El a luat acea decizie pe fondul ezitărilor cancelarei Merkel. Între timp, Germania și Austria sunt pe aceeași lungime de undă, la fel ca majoritatea statelor din UE: granițele externe ale Uniunii trebuie securizate și închise, problema migrației trebuie rezolvată în țările de tranzit, oricare ar fi ele. Prin urmare, o colaborare normală între noul cancelar Kurz și probabil viitoarea cancelară Merkel nu este împiedicată de nimic.

Îngrijorător pentru Bruxelles și pentru vestul Uniunii este faptul că Austria s-ar putea alătura acum țărilor din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia). Împreună, acestea ar putea alege să joace cartea naționalistă și să faulteze astfel Bruxelles-ul. Noua coaliție de la Viena nu prea vrea să audă de reformele în zona Euro dorite de președintele francez Macron și de Comisia Europeană. Noii guvernanți austrieci își doresc mai puțină Europa, dar mai bună.

Liniștitor este faptul că Sebastian Kurz va rămâne în calitate de cancelar responsabil pentru politica europeană a țării sale. Austria va pleda pentrur reconcilierea cu Rusia, având în vedere că populiștii din FPÖ sunt apropiați de tabăra naționalistă pro-rusă din Europa, reprezentată în special de "Front National" în Franța și de germanii de la AfD. Kurz a sprijinit însă în calitate de șef al diplomației austriece și suveranitatea statală a Ucrainei. Rămâne de văzut dacă își va păstra poziția și în noul rol de cancelar.

Trend de dreapta în Europa

În restul Europei, nimeni nu s-a stresat prea tare de alunecarea spre dreapta a Austriei, spre deosebire de anul 2000, când liderii social-democrați din UE au încercat (fără succes) să impună sancțiuni Austriei, după cooptarea la guvernare a FPÖ. 17 ani mai târziu, lucrurile arată cu totul altfel în UE: populiștii de dreapta guvernează cu majoritate absolută în Polonia și Ungaria sau sunt parte a coalițiilor de guvernare în Grecia, Slovacia, Cehia, Belgia, Bulgaria și Finlanda. În multe alte state, populiștii de dreapta sunt reprezentați în Parlament. În Marea Britanie, ei chiar au reușit să genereze Brexit-ul. În Franța, candidata lor a ajuns în turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Germania și-a pierdut și ea virginitatea, să spunem așa, în septembrie, când euroscepticii de la AfD au intrat în Bundestag, unde sunt a treia forță politică.

Piesele de domino cad una după alta: se văd deja efectele asupra politicii generale a UE. Și de fapt de abia acum încep să se vadă. Disputa majoră care urmează este cea privind dreptul la azil și repartizarea refugiaților. Cine se va alătura statelor din Grupul de la Vișegrad, care nu vor să audă de solidaritatea europeană? Austria poate?

Noul vicecancelar austriac și șef al FPÖ Strache nu se sinchisește de abordarea sa naționalistă. Brexit-ul i se pare o idee bună și mai crede că președintele Comisiei Europene Juncker ar trebui să demisioneze. Nu vrea să renunțe la asocierea cu francezii de la "Front National" în Parlamentul European. Doar pe o anumită temă s-a lăsat convins de Kurz: nu va exista un referendum cu privire la ieșirea Austriei din UE. La schimb, FPÖ a obținut concesia ca fumătorii să poată continua să fumeze în cârciumile austriece. Fumat în loc de ieșire din UE! Mai pragmatici de atât nu pot fi populiștii de dreapta. 

Autor: Bernd Riegert/os