Comisia Europeană în luptă cu birocraţia UE
13 noiembrie 2008
Dacă un castravete îndeplineşte normele Uniunii Europene atunci el are la o lungime de 10 centimetri doar o curbură de maxim 10 milimetri. Norme asemănătoare există încă şi pentru alte 25 de tipuri de fructe şi legume comercializate în spaţiul comunitar.
Normele europene referitoare la dimensiunile şi formele fructelor şi legumelor vor fi însă date uitării de la 1 iulie 2009, după ce statele comunitare au votat miercuri, 12 noiembrie, propunerea Comisiei Europene de a abroga standardele specifice de comercializare.
„Acesta este începutul unei noi ere pentru castraveţii curbaţi şi morcovii noduroşi”, a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Mariann Fischer Boel.
Normele de comercializare vor fi totuşi menţinute parţial pentru zece din cele 26 de tipuri de fructe şi legume, printre care merele, citricele, perele, căpşunile, roşiile şi ardeii graşi. În cazul acestora însă, statele membre pot autoriza magazinele să vândă produse care nu respectă normele Uniunii Europene dacă sunt etichetate cu menţiunea „produs destinat prelucrării”.
Standardele europene au fost introduse în 1988 la cererea comercianţilor, care doreau ca fructele şi legumele produse în diferite ţări să poată fi mai uşor comparate. Iar Uniunea Europeană a dat urmare solicitărilor comercianţilor, recunoscând astăzi că normele introduse cu 20 de ani în urmă au dăunat consumatorilor mai degrabă decât să-i ajute.
„Este absurd să aruncăm fructe şi legume perfect consumabile doar pentru că au o formă ciudată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Michael Mann.
La votul de miercuri, 12 noiembrie, 16 state comunitare s-au opus abrogării standardelor de comercializare a fructelor şi legumelor, printre care Franţa, Italia, Spania, Polonia şi Belgia, fără a obţine însă majoritatea necesară pentru a opri reforma propusă de Comisia Europeană.
„Este un exemplu concret al eforturilor noastre de reducere a birocraţiei inutile. Pur şi simplu nu este nevoie ca astfel de chestiuni să fie reglementate la nivelul Uniunii Europene. Este mult mai bine ca ele să fie lăsate la latitudinea operatorilor de pe piaţă. Iar în condiţiile actuale de creştere a preţurilor alimentelor şi de dificultăţi economice, consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege dintr-o gamă de produse cât mai largă”, a adăugat oficialul european.