Copiii Holocaustului

Unii evrei europeni au supravieţuit celei mai atroce crime comise vreodată împotriva umanităţii. Unii, puţini, au supravieţuit Holocaustului chiar şi în Polonia. Numărul lor actual e estimat la circa 3.000.

Or, sub comunişti, aceşti oameni au fost siliţi să tacă. Istoria evreiască, istoria lor personală era tabu în ţările totalitare alcătuind blocul răsăritean. În multe state est europene supravieţuitorii Holocaustului au început să se organizeze abia în anii 90. La peste şase decenii de la Shoa, supravieţuitorii campaniei naziste de exterminare a evreilor europeni au rupt tăcerea, adresându-se mai ales celor tineri. Au început să publice cărţi, să dea curs invitaţiilor unor şcoli şi universităţi şi să răspundă întrebărilor elevilor şi studenţilor.

Anna Drabnik de pildă este una dintre cele mai tinere supravieţuitoare ale Holocaustului. Ea s-a născut la începutul celui de-al doilea război mondial. Nişte străini au ascuns copila şi au salvat-o. Apoi, evreica poloneză a început să se ocupe de bătrânii care au reuşit să scape cu viaţă din urgia nazistă. Azi, ea conduce organizaţia numită „Copiii Holocaustului”. Mai nou, Anna Drabnik încearcă să menţină vie memoria cataclismului şi amintirea celor care i-au salvat pe supravieţuitorii Holocaustului, considerând că această muncă reprezintă datoria ei.

Supravieţuitorii şi-au creat acum câţiva ani o asociaţie. În cărţile pe care le-au scris pentru tineri îşi povestesc viaţa.

Nu puţini descriu modul eroic în care s-au comportat cei ce i-au salvat, riscându-şi viaţa pentru fiecare evreu ascuns de ucigaşi. Potrivit Annei Drabnik, „elevii află despre noi mai întâi din cărţi. Apoi ne întâlnim cu ei, stăm de vorbă în grupuri restrânse. Şi ne pun întrebări, întrebări adesea cu adevărat bune. Pe oameni îi emoţionează mult întâlnirile cu noi, cu martori oculari autentici".

Krystyna Budnicka avea 7 ani când a început războiul. Şi-a petrecut o parte din copilărie în ghetoul Varşoviei, cartierul în care naziştii au înghesuit la un moment dat o jumătate de milion de evrei. În cartea ei descrie cum a supravieţuit în conductele subterane ale sistemului de canalizare al Varşoviei, fiind apoi ascunsă de maici.

„Am ieşit dintr-un astfel de canal după 9 luni. Din păcate însă, fără părinţi şi fără surori. Ei au murit. Doar o cumnată de-a mea şi cu mine am rămas în viaţă, nu ştiu nici eu prea bine cum. Şi fraţii mei şi-au pierdut viaţa”, îşi aminteşte ea. Krystyna s-a adresat în multe rânduri tinerilor polonezi şi germani, sperând ca salvatorii ei să devină eroii noilor generaţii, iar curajul lor civic, să nu fie dat uitării.

Ne deplasăm în orice sat, oricât de mic, în care suntem invitaţi, a mai spus Krystyna, exprimându-şi voinţa de a vorbi oricui doreşte s-o asculte, despre destine şi oameni; de a le menţine vie memoria cât timp o vor mai ţine puterile, oricât de greu i-ar fi să-şi evoce dureroasele amintiri.

Autor: Rozalia Romaniec /Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder