1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Coronavirus: Cursa contracronometru pentru vaccin

Nicolas Martin
15 iunie 2020

În cursa pentru elaborarea unui vaccin anti-COVID-19 au intrat numeroase companii din întreaga lume. Şi în Germania se cercetează intens - inclusiv cu ajutorul celulelor de drojdie.

https://p.dw.com/p/3dig0
Vaccin Covid-19
Imagine: picture-alliance/ANE

Michael Piontek îşi îmbracă halatul alb de laborator şi se apucă de lucru. Din frigider scoate celulele de drojdie cu care speră să înfrângă coronavirusul.

"Aceasta e comoara noastră. În ea zace întregul nostru know how. Cu ajutorul ei se poate începe producţia oriunde în lume”, explică microbiologul în vârstă de 60 de ani. “Comoara” sa este supravegheată în permanenţă cu ajutorul camerelor video şi a unui serviciu de pază.

Michael Piontek îşi pune mari speranţe în celulele de drojdie
Michael Piontek îşi pune mari speranţe în celulele de drojdieImagine: DW/N. Martin

Piontek speră ca vaccinul să ajungă în faza de a putea fi testat pe oameni. El a început deja după absolvirea studiilor cu cercetările pe bază de celule de drojdie. Compania pe care o conduce, Artes Biotechnology, cu sediul în Langenfeld, oraş din Renania de Nord-Vestfalia, a dezvoltat deja, folosind aceeaşi tehnologie, un vaccin contra Hepatitei B. Din aprilie, Piontek împreună cu cei 25 de angajaţi a săi lucrează la un vaccin anti-coronavirus. Cu ajutorul drojdiei, Artes poate produce o proteină care să genereze, la rândul ei, anticorpii necesari în combaterea COVID-19.  

Cursă contracronometru

La nivel mondial s-a pornit o cursă strânsă pentru descoperirea unui vaccin anti-coronavirus. În Germania, firma BioNtech a început deja studiile clinice pe pacienţi, aşa-numitele studii de Faza I. Compania de biotehnologie CureVac intenţionează să demareze aceste studii clinice încă în cursul lunii iunie, potrivit informaţiilor oferite DW.  

În întreaga lume se lucrează la 150 de astfel de proiecte. Compania chineză CanSinoBio a intrat deja în Faza II a studiilor. La teste participă un număr mare de persoane şi se urmăreşte în ce măsură substanţa este suportată de organism şi dacă produce imunitate. După aceea urmează Faza III, cu un număr şi mai mare de persoane. Abia după absolvirea cu succes a celor trei etape, vaccinul este aprobat şi poate ajunge pe piaţă. Un drum lung care se întinde, de regulă, pe parcursul a cinci până la zece ani.

compania CureVac
Preşedintele Trump pare să fi încercat în martie obţinerea de drepturi exclusive pentru vaccinul companiei CureVacImagine: picture-alliance/dpa/S. Gollnow

O piaţă cu 7 miliarde de oameni

Unele întreprinderi au anunţat că vor reuşi să livreze deja până la finele anului un vaccin. Sunt afirmaţii foarte optimiste, comentează Piontek. În ceea ce-l priveşte, intenţionează să înceapă în vară mai întâi studiile pe animale, petnru ca la sfârşitul anului să treacă la primele studii clinice pe oameni.

De pe acum, Artes a început să caute parteneri pentru că dezvoltarea unui vaccin poate costa milioane. În ciuda concurenţei la nivel internaţional şi a faptului că firma nu se numără printre cele mai avansate în acest demers, proiectul are sens şi sub aspect economic: “Există o piaţă de aproape 8 miliarde de oameni. Este enorm. Pentru a satura piaţa e nevoie de produsele multor companii”, apreciază Michael Piontek.

Multe companii lucrează deja împreună în cadrul unui forum al OMS, pentru a accelera procesul de cercetare.

Costuri ridicate

Aproximativ 7,4 miliarde de euro au pus la dispoziţie, la începutul lunii mai, guverne, organizaţii şi persoane private în vederea obţinerii cât de curând a unui vaccin eficient în combaterea COVID-19. Şi alianţa internaţională pentru vaccinuri, Gavi, a reuşit să strângă, la o conferinţă a donatorilor, suma de 7,9 miliarde de euro. Comisia Uniunii Europene vrea să asigure o cantitate suficientă pentru piaţa UE prin precontracte cu companii farmaceutice, banii provenind din bugetul de 2,7 miliarde de euro destinat situaţiilor de urgenţă.  

Compania Artes Biotechnology lucrează cu culturi de drojdie
Compania Artes Biotechnology lucrează cu culturi de drojdieImagine: DW/N. Martin

Proteine din drojdie

Artes Biotechnology nu întâmpină astfel de probleme deoarece nu produce în final vaccinul. Compania câştigă de pe urma vânzării licenţelor de producţie. De aceea, spune Piontek, nici nu a avut până acum nevoie de susţinere financiară de la stat pentru cercetările pe tema coronavirus. Dar, adaugă el, “trebui să avem grijă să acoperim costurile investiţiilor”.  

În laboratorul Artes s-a răspândit un miros dulceag. Din cei 15 litri de lichid de “cultură” se obţin în 4-5 zile un kilogram şi jumătate de drojdie, din care se produc apoi 1,5 grame din proteinele necesare la realizarea vaccinului.

Pare puţin, dar Piontek ne spune că această cantitate ajunge pentru 100.000 de doze de vaccin. Vaccinul descoperit de Artes contra Hepatipei B se produce deja în India, SUA, Vietnam, Indonezia şi Thailanda. În aceste fabrici s-ar putea începe rapid şi producţia vaccinului anti-Covid-19, afirmă Piontek.

E important să rămâi în joc

Dar vaccinul său anti-coronavirus nu a ajuns încă în situaţia de a fi aprobat. Până atunci, toţi cei angrenaţi în această strânsă cursă internaţională îşi asumă un mare risc financiar. Ca virusul SARS şi noul virus SARS-Cov-2 ar putea dispărea pur şi simplu. Atunci ar dispărea şi presiunile opiniei publice asupra guvernelor de a cumpără un vaccin. Piontek nu se lasă însă descurajat: Dacă avem succes cu tehnologia noastră, atunci rămânem în joc când se va pune problema găsirii unui nou vaccin necesar combaterii unui alt agent patogen”. Ceea ce, susţine cu tărie Piontek, nu e deloc exclus.

Pentru a nu rămâne în urma altor state, Germania, Italia, Franţa şi Olanda au încheiat o alinanţă menită a-şi asigura un vaccin anti-coronavirus. Aceste patru ţări europene sunt în discuţii cu mai multe companii care au şanse bune de a produce un vaccin eficient. “Multe ţări şi-au asigurat deja vaccinul, UE încă nu“, a subliniat, în context, ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, adăugând că “această acţiune concertată a unor state membre va fi în beneficiul tuturor cetăţenilor UE”.