Creşte încrederea de sine a kurzilor din Turcia

Este primul kurd care a candidat vreodată la funcţia de preşedinte al Turciei. Rezultatul înregistrat la urne a depăşit aşteptările. Selahattin Demirtaş, în vârstă de 41 de ani, a obţinut aproape 10 la sută din voturi. Experţii estimaseră un procentaj mai redus - cel mult 6-7 la sută. Susţinătorii săi nu sunt doar kurzi, ci şi turci. Cel mai tânăr candidat la acest scrutin a pledat, în campania sa electorală, pentru mai multă democraţie şi pentru respectarea drepturilor minorităţilor. Aluziile la protestele din Parcul Gezi erau destul de clare. Totodată, Demirtaş e singurul candidat care a apelat la respectarea drepturilor homosexualilor în Turcia.

O mai activă implicare în procesul de pace

Partidul Popular Democrat (HDP) al lui Selahattin Demirtaş reuneşte nu doar Partidul kurd al Păcii şi Democraţiei (BDP), ci şi unele grupări mai mici de stânga. Într-o primă luare de cuvânt, după scrutin, liderul kurd s-a arătat extrem de bucuros că formaţiunea sa a găsit susţinători şi în rândurile stâgii turceşti.

Rezultatul neaşteptat de bun repurtat de Demirtaş la urne le sporeşte kurzilor din Turcia "încrederea de sine", e de păere Mesut Yegen, de la Universitatea Sehir din Istanbul. Succesul electoral al candidatului lor le-a arătat kurzilor că Partidul Popular Demorat ar putea obţine un bun rezultat la alegerile parlamentare programate pentru anul viitor.

O altă consecinţă ar putea fi aceea ca etnicii kurzi să se implice mai mult în procesul de pace kurdo-turc, fără a mai aştepta pasiv deciziile guvernului de la Ankara - e de părere, la rândul său, politologul Ismet Akca de la Universitatea Yldiz din Istanbul. Atât învingătorul la urne, Recep Tayyip Erdogan, cât şi candidatul kurd la preşedinţia Turciei, Selahattin Demirtaş, au subliniat în campania electorală că vor să continue acest proces de pace.

Kurzii, un important factor politic

Ismet Akca aminteşte că "Demirtaş a fost şi până acum o figură centrală a mişcării politice kurde din Turcia". Mai important este, în opinia sa, că Partidul Popular Democrat (HDP) e pe cale de a deveni o formaţiune politică influentă la nivel naţional. "Atât kurzii cât şi turcii ar trebui să privească HDP nu drept un aparat politic, aflat sub controlul mişcării kurde, ci drept nou partid politic, în care să se regăsească forţele kurde, de stânga, forţele democratice din Turcia, constituind o nouă linie politică", opinează Akca. Politologul crede că, împreună cu alte mişcări democratice şi sociale, HDP ar putea deveni o alternativă reală la opoziţia slăbită din Turcia. "Această şansă trebuie folosită."

Şi în plan extern importanţa kurzilor a crescut. "Evoluţiile din Orientul Mijlociu, din Siria şi Irak, arată că mişcării kurde îi revine un rol însemnat în regiune", subliniază Ismet Akca. În Turcia, teama faţă de organizaţia jihadistă "Statul Islamic" (IS) e mare. PKK luptă contra teroriştilor IS în nordul Irakului, ceea ce modifică în mod semnificativ percepția opiniei publice din Turcia cu privire la kurzi, inclusiv în ce priveşte regiunea autonomă a kurzilor din nordul Irakului.