DW atrage atenţia asupra jurnaliştilor persecutaţi

Deutsche Welle distinge în acest an numeroşi jurnalişti cu Freedom of Speech Award. Laureaţii provin din multe ţări de pe patru continente şi primesc acest premiu şi în calitate de reprezentanţi ai colegilor lor, care, în condiţii deloc uşoare, publică informaţii despre noul coronavirus şi răspândirea acestuia pe glob.     

"În această criză globală care priveşte sănătatea noastră, presa deţine un rol cheie şi fiecare journalist poartă o mare responsabilitate", a subliniat preşedintele-director general al DW, Peter Limbourg, la Berlin, făcând cunoscute numele câştigătorilor Freedom of Speech Award 2020. "Cetăţenii tuturor ţărilor trebuie să aibă acces la informaţii obiective şi dreptul de a-şi exprima critic părerea."

"Orice formă de cenzură poate costa vieţi omeneşti, iar tentativa de a incrimina relatările privind actuala situaţie reprezintă o încălcare a dreptului la exprimare", a mai spus Limbourg.

Atacaţi, ameninţaţi, arestaţi

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, s-a adresat laureaţilor printr-un mesaj video, subliniind că opinia publică are nevoie de "informaţii complete şi exacte legate de pandemia de coronavirus şi trebuie implicată în deciziile care sunt luate de fapt în numele nostru". Este "şocant că jurnaliştii sunt atacaţi, ameninţaţi, arestaţi, acuzaţi pentru fapte pe care nu le-au comis, că dispar chiar fără urmă, doar pentru că relatează despre pandemie", a mai spus Bachelet.

Organizaţii de jurnalişti se plâng de masive îngrădiri ale libertăţii presei în contextul pandemieie de COVID-19. "Pretutindeni în lume, regimurile autoritare n-au putut rezista tentaţiei de a folosi actuala criză pentru a prelua sau a-şi întări controlul asupra presei naţionale şi a intensifica cenzura", scrie, de pildă, Organizaţia Reporteri fără Frontiere pe pagina sa online. Institutul internaţional de presă (IPI) a înregistrat (până pe 29 aprilie) peste 150 de încălcări ale libertăţii presei în numeroase ţări în legătură cu actuala pandemie.

"Nu mă tem de moarte"

Deosebit de grea este situaţia jurnaliştilor din ţările în care oricum este îngrădită masiv libertatea presei. De exemplu în China, unde a fost descoperit, în decembrie 2019, acest nou virus. "Întreaga lume a resimţit efectele controlului aproape deplin al statului chinez asupra presei", arată Organizaţia Reporteri fără Frontiere. China se poziţionează pe locul patru în clasamentul întocmit de această organizaţie cu privire la ţările care încalcă libertatea presei. 

Îngrijorare a stârnit, în contextul pandemiei de coronavirus, dispariţia fără urmă a mai multor jurnalişti chinezi. Avocatul Chen Qiushi, aflat în carantină în metropola Wuhan, a postat, cu câteva zile înainte de a dispărea în data de 6 februarie, pe Twitter şi YouTube: "Mi-e teamă. În faţă e boala, în spate poliţia şi justiţia Chinei."

"Dar atâta vreme cât trăiesc, nu voi înceta să relatez, să transmit mai departe doar ceea ce eu însumi am văzut şi auzit. Nu mă tem de moarte. Partidule Comunist, crezi că mă tem de tine?" – spunea Chen Quishi în acelaşi video, care s-a bucurat de trei milioane de vizualizări. Că nu se teme de Partidul Comunist, Chen a mai arătat şi în 2019, relatând despre protestele din Hongkong.  

Şi omul de afaceri Fang Bin a postat înregistrări video despre situaţia din oraşul său natal, Wuhan, înainte să dispară, şi el fără urmă. Pe 1 februarie a filmat saci cu cadavre aflate într-o maşină parcată în faţa unui spital. În ziua următoare, Fang a declarat că poliţia i-a confiscat laptop-ul şi l-a interogat. Din data de 9 februarie nu se mai ştie nimic de el.

Persecuţiile continuă. Pe 19 aprilie au dispărut trei activişti chinezi, care participaseră anterior la un proiect anti-cenzură.

Ameninţări de la cel mai înalt nivel

Valuri a făcut şi cazul Ielenei Milaşina în Rusia. Jurnalista de investigaţie, distinsă cu premii pentru munca ei, scrie deja din 1996 pentru "Novaya Gazeta". Datorită articolelor ei critice privind felul în care Cecenia gestionează criza generată de coronavirus, Milaşina a intrat în vizorul autorităţilor cecene, aflate sub conducerea lui Ramzan Kadârov.

La mijlocul lunii aprilie, Milaşina scria într-un articol că locuitorii regiunii care prezentau simptomele COVID-19 renunţau la tratament de teamă de represalii. La o zi după publicarea articolului, Kadârov lansa în reţelele de socializare un apel serviciilor secrete ruseşti să oprească "aceşti neoameni care scriu pentru a-mi provoca poporul". Dacă autorităţile vor "să comitem crime şi să devenim criminali, atunci spuneţi asta deschis", a adăugat liderul cecen. Organizaţii umanitare au evaluat afirmaţiile drept ameninţări cu moartea la adresa jurnalistei ruse.

În reacţie, însărcinata guvernului german pentru drepturile omului, Bärbel Kofler, şi omologul ei francez, Francois Croquette, au cerut Rusiei să facă lumină în acest caz şi să ia în serios ameninţările lansate la adresa jurnalistei Milaşina. "Ameninţările venite din partea unor demnitari sunt inacceptabile şi contravin principiilor statului de drept", s-a precizat într-un comunicat germano-francez. Ielena Milaşina, care cercetează cazuri de încălcare a drepturilor omului şi de corupţie în Cecenia de ani de zile, a fost deja bătută, în luna februarie, într-un hotel din capitala Groznâi.

Arestat timp de 12 zile

Pentru jurnalistul venezuelean Darvinson Rojas, în vârstă de 25 de ani, relatările despre COVID-19 au avut de asemenea consecinţe dramatice. El a publicat informaţii privind situaţia pandemiei în Venezuela pe contul său de Twitter. În ziua de 21 martie, Rojas a fost arestat în locuinţa sa din Caracas de forţele speciale FEAS. Potrivit Amnesty International, Rojas a fost interogat cu privire la informaţiile publicate. După 12 zile de arest, jurnalistul a fost eliberat pe cauţiune şi dat în judecată apoi pentru "instigare la ură" şi "acte criminale". Amnesty International a calificat acuzaţiile ca fiind motivate politic şi drept tentativă de împiedicare a relatărilor despre situaţia reală a pandemiei în Venezuela.  

Din 2017, Reporteri fără Frontiere au înregistrat un număr record de arestări arbitrare şi violenţe ale poliţiei şi serviciilor secrete la adresa reprezentanţilor presei din statul sud-american.

DW cere repunerea în libertate a jurnaliştilor

"Îi distingem pe toţi colegii noştri, care în aceste vremuri grele sunt împiedicaţi, prin forţă, să-şi exercite meseria", a subliniat la Berlin Peter Limbourg, preşedinte-director general al DW. "Deutsche Welle solicită repunerea în libertate a tuturor jurnaliştilor, care din cauza relatărilor pe tema COVID-19 au fost arestaţi."

Distincţia Freedom of Speech Award este acordată din anul 2015 iniţiativelor sau persoanelor care se angajează în mod deosebit pentru drepturile omului şi libertatea de opinie. Printre laureaţii anilor trecuţi se numără: blogger-ul saudit Raif Badawi, White House Correspondents‘ Association şi jurnalista şi scriitoarea mexicană Anabel Hernández.

De regulă, decernarea Freedom of Speech Award reprezintă punctul culminant al conferinţei Global Media Forum (GMF), organizată de Deutsche Welle la Bonn dar, care, din cauza pandemiei, anul acesta nu mai are loc decât virtual.