Criza economică ameninţă pacea socială în Europa

Ziarul relevă că deficitul se va cifra anul acesta la peste trei la sută din Produsul Intern Brut în aproape toate ţările Uniunii, ceea ce va duce la o masivă încălcare a Tratatului european de stabilitate monetară. La fel ca şi numeroase alte instiutuţii, şi Comisia din capitala Belgiei s-a văzut nevoită să procedeze la ajustări negative ale prognozelor sale. Pentru 2009, comisarul european al economiei, Joaquin Almunia, aşteaptă o diminuare a Produsului Intern Brut real cu aproximativ 4 la sută. În cazul Germaniei, principala economie de pe continent, reculul va fi chiar de 5,4 procente. Totuşi, Almunia susţine că economia UE "nu se mai află în cădere liberă". Pentru anul viitor, Comisia aşteaptă o stagnare a economiei. 13 din cele 16 state ale zonei euro nu vor putea respecta în 2009 şi 2010 limita de trei la sută la capitolul deficit, fixată prin Tratatul de la Maastricht. În medie, deficitul de stat va fi în zona euro de 5,3 % în 2009 şi de 6,5 % anul viitor.

Pe fundalul crizei economice mondiale, revista DER SPIEGEL îl citează în ediţia sa electronică pe premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care avertizează faţă de o criză socială de proporţii. "Miniştrii de finanţe ai zonei euro se aşteaptă la o creştere masivă a şomajului şi sunt îngrijoraţi cu privire la pacea socială în ţările lor. "Va exista cu siguranţă o criză în domeniul forţei de muncă. Toate eforturile politice ale Europei trebuie să se orienteze spre amortizarea acestui fenomen", afirmă premierul din Luxemburg. De altfel, informează aceeaşi publicaţie, miniştrii Finanţelor se reunesc astăzi la Bruxelles, pentru a dubla fondul de urgenţă destinat ţărilor care se confruntă cu dificultăţi financiare. Acesta urmează să însumeze 50 de miliarde de euro. Măsura este necesară, fiindcă din ce în ce mai multe ţări ajung în blocaj financiar. România urmează să beneficieze din această linie de credit extraordinară a Comisiei Europene, de un împrumut de până la cinci miliarde de euro. Anterior, din aceeaşi sursă, Ungaria a primit 6,5 miliarde şi Letonia 3,1 miliarde de euro. Fondul în cauză nu este deschis şi ţărilor din zona euro. Pentru aceste state trebuie găsit, în caz de nevoie, un alt colac de salvare.

Recesiunea preocupă şi ziarul britanic THE TIMES, care consideră că Banca Centrală Europeană nu ia măsuri destul de energice de stimulare a economiei. "Iniţial, Banca Centrală Europeană a reacţionat rapid faţă de criza financiară. De atunci însă, a fost prea rigidă şi înceată în privinţa relaxării politicii monetare. Lipsa sa de activitate ameninţă subzistenţa a milioane de oameni în Europa. Banca a menţinut dobânda de referinţă la valoarea de 1,25 la sută, fără a urma exemplul Băncii Centrale a Angliei şi al sistemului omolog din SUA, FED. Acestea au scăzut şi mai mult dobânzile, înmulţind masa monetară prin cumpărarea de obligaţiuni de stat. Banca Centrală Europeană, în schimb, a vrut să ofere băncilor împrumuturi la dobânda fixată de ea. Această strategie a eşuat", consideră publicaţia londoneză.

NEUE ZUERCHER ZEITUNG publică în pagina de politică externă o interesantă analiză a preconizatului parteneriat estic al UE. Sub titlul " Uniunea Europeană alunecă pe patinoarul est-european, ziarul din Zuerich consideră că Parteneriatul UE cu şase state din Europa de Est, un parteneriat aflat în fază de proiect, este riscant pentru Bruxelles. Mai multe regimuri din zonă sunt deficitare la capitolul democraţie, iar Moscova critică imixtiunea occidentală într-o regiune pe care o socoate în continuare ca făcând parte din sfera sa de influenţă.

În sfârşit, fostul ministru de externe german Hans-Dietrich Genscher, unul din artizanii reunificării Europei, publică un articol în ziarul TAGESSPIEGEL din Berlin, consacrat politicii externe a noii administraţii americane. "Încercarea preşedintelui Obama de deschidere a unui nou capitol în relaţiile cu Iranul merită sprijin. (...) Europa s-a plâns pe drept cuvânt de politica unilaterală a administraţiei Bush. Ar fi bine ca Europa să nu-l silească acum pe preşedintele Obama la un nou unilateralism, pe care acesta nici nu-l doreşte, prin propria inactivitate pe tărâmul concepţiei. Europenii ar trebui să fie conştienţi de barierele, în plan mental, pe care Obama la mai are încă de trecut la el acasă, în împrejurările în care neoconservatorii se mai bucură încă de o influenţă considerabilă. În acest context, propunerile de viitor ale partenerilor europeni ar putea fi de un real folos", a afirmat Genscher în ziarul berlinez.

Autor: Ioachim Alexandru
Redactor: Petre Iancu