Criza politică din Italia

Premierul Italiei Romano Prodi şi-a prezentat ieri demisia, după eşecul suferit de guvernul său majoritar în Senat, la capitolul politicii externe. Italia a intrat astfel într-o gravă criză politică. Infrîngerea la vot din Senat a readus în actualitate vechea problemă a stîngii italiene. De două ori în decurs de zece ani, comuniştii l-au detronat pe primul-ministru Romano Prodi. Pînă în toamna lui 1998 acesta a reuşit să guverneze doi ani, de data aceasta nici nouă luni. Prodi nu a pierdut din cauza lispei de încredere, ci datorită afirmaţiei ministrului de externe Massimo D’ Alema că fără o politică externă comună, guvernul ar trebui să-şi facă bagajele. Ieri s-a discutat despre continuarea mandatelor în Afganistan. Ministrul de externe a pledat clar pentru revenirea celor 1700 de soldaţi italieni din Hinducuş, acasă. El a precizat că eliberarea Afganistanului nu este o misiune a alianţei Nato, ci a Naţiunilor Unite, în cadrul căreia Nato şi alte state îndeplinesc o funcţie militară delicată şi importantă. Misiunea are în primul rînd un caracter politic şi civil. D’ Alema a transmis astfel un semnal senatorilor din rîndurile proprii, care şi-au legat acceptul pentru angajamentul din Afganistan de o altă chestiune şi anume de extinderea bazei militare americane de lîngă Vicenza. In ambele chestiuni guvernul Prodi era obligat faţă de ţările partenere prin aprobarea dată deja de antecesorul său Silvio Berlusconi. Pentru că Prodi nu a renunţat la extinderea bazei militare americane de lîngă Vicenza, senatorii comunişti s-au abţinut de la vot , ca şi alţi doi senatori pe viaţă printre care şi fostul minsitru de externe şi premier, creştin-democratul Giulio Andreotti. Si pentru că cele două abţineri au fost considerate drept voturi negative, Prodi a fost forţat să demisioneze. In virtutea Constituţiei italiene şi a tradiţiei politice, preşedintele va lua o decizie după ce se va consulta cu şefii ambelor camere ale parlamentului şi a principalelor partide ale ţării. Giogio Napolitano a început în această dimineaţă consultările de sondare în vederea alcătuirii noului guvern. El nu este obligat să organizeze imediat noi alegeri. Dacă Prodi va reuşi să cîştige în favoarea lui o parte a creştin-democraţilor din opoziţie, atunci, el ar putea forma un nou guvern. O posibilitate ar mai fi numirea unui guvern de „tehnocraţi“, a cărei formare va fi încredinţată unei personalităţi ne implicată politic, o soluţie pe termen limitat, care ar fi pe placul opoziţiei de dreapta a lui Silvio Berlusconi. O alta ar fi dizolvarea celor două camere şi convocarea de noi alegeri generale. Dar nici majoritatea şi nici opoziţia nu doresc să se supună unui nou verdict la urne, în condiţiile actualei legi electorale.