Croaţia un nou paradis imobiliar?

Aşa a început boomul imobiliar în Croaţia, un trend al cărui final nu este previzibil şi care implică nu doar profit.

În micuţele aşezări idilice de pe malul Mării Adriatice fiecare cunoaşte pe fiecare. Locuitorii ştiu cu exactitate când şi dacă cineva vinde ceva şi cui i-a vândut. Doar autorităţile nu au datele exacte. Statisticile oficiale arată că circa 70.000 de străini deţin imobile în Croaţia. În realitate însă, situaţia este cu totul alta.

Croaţia nu dispune de o lege care să reglementeze piaţa imobiliară. Legea a tot fost anunţată, dar nimeni nu poate spune de ce se lasă aşteptată. Sau poate ştie totuşi cineva?

„Sunt convins că circa 90 la sută din imobile sunt înstrăinate pe piaţa neagră, fără documente legale şi ocolind autorităţile în drept. Sunt de părere că aceasta este o tragedie pentru statul croat”, spune Krizan Furcic, care deţine o agenţie imobiliardă de mai bine de 15 ani.

Cum se vinde o casă de pe malul Adriaticii unui străin?

De multe ori actele sunt incomplete, lipseşte documentaţia necesară, drepturile de proprietate nu sunt reglementate, infrastructura, locurile de parcare nu fac obiectul unor decizii clare cum prevăd standardele normale europene. Există două părţi: cea care vinde şi vrea un câştig cât mai mare şi mai rapid şi cealaltă care ar vrea să cumpere la un preţ cât mai mic.

Krunoslav Lukenda este agent imobiliar. Vinde doar obiecte de lux, susţine el. Locuinţe vechi şi ieftine nu sunt interesante. Lukenda are câteva recomandări pentru cei care vor să cumpere imobile în Croaţia.

„Vreau să-i avertizez pe potenţialii cumpărători să nu încheie nici un contract de vânzare-cumpărare fără un agent imobiliar şi fără un avocat bun”.

Şi asta pentru că în Croaţia o investiţie imobiliară poate aduce necazuri, după cum ştie Furcic.

„Problema unei proprietăţi poate fi extrem de complicată. Adesea există mai mult proprietari, unul vinde un imobil şi ceilalţi vor partea lor de profit. Cumpărătorii au de luptat ani întregi pentru a-şi rezolva situaţia”, ştie Furcic.

Majoritatea cumpărătorilor vin din Germania, Austria, Elveţia, Ungaria, mai puţini din Olanda şi Italia. Între timp însă şi englezii manifestă din ce în ce mai mult interes. În principiu, fiecare străin îşi poate cumpăra o casă în Croaţia. Formele de împroprietărire diferă însă în funcţie de procedura de recunoaştere bilaterală dintre state. Când înţelegerile nu există, croaţii pun pe picioare firme pentru străini.

În ultimii 15 ani, situaţia de pe piaţa imobiliară croată a fost oarecum constantă. Preţurile au crescut, mai ales în zonele de pe coasta adriatică, în medie cu 10-15 procente anual. Introducerea mondei unice a accelerat oarecum evoluţia preţurilor.

Între 1500 şi 2000 de euro costă metru pătrat pentru o locuinţă din categoria celor de lux. Preţurile pe coasta dalmată încep de la 50.000 de euro pentru o căsuţă mică, la care se impun măsuri ample de renovare. În Istria startul se dă de la 100.000 de euro.

Este greu de spus ce va aduce viitorul pe piaţa imobiliară din Croaţia.