1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cucuvelele

18 august 2010

Incendiul care a produs tragedia de la Maternitatea Giuleşti din Bucureşti a fost semnalat sec de către mai toată media internaţionale. Doar în România subiectul a fost tratat eminamente emoţional.

https://p.dw.com/p/Opx3
Imagine de arhivă (nu reprezintă Maternitatea Giuleşti)Imagine: dpa

Moartea bebeluşilor de la maternitatea Giuleşti rupe multe inimi. Dar asta nu ne dă dreptul să ne pierdem capul şi să începem o iraţională vânătoare de vrăjitoare. O abordare realistă ne pune în faţa faptelor.

Sentinţe multe, certitudini încă puţine

Secţia de Terapie Intensivă (ATI) a maternităţii din Giuleşti este considerată a fi printre cele mai performante din România. Acolo se încearcă menţinerea în viaţă a nou-născuţilor prematur care prezintă de cele mai multe ori malformaţii congenitale incompatibile cu viaţa în lipsa suportului asigurat de o aparatură medicală performantă. Varianta exploziei unui tub de oxigen este improbabilă, întrucât în secţia de ATI nu există astfel de tuburi. Instalaţiile care asigură oxigenarea pacienţilor sunt asigurate împotriva exploziei. Nu se cunoaşte încă intervalul de timp care a trecut de la scurtcircuitul care a produs prima flacără deschisă până la prima intervenţie a personalului de specialitate. O evacuare de urgenţă rapid realizată de către personalul medical ar fi fost dificil de efectuat întrucât includea deplasarea aparaturii care asigură supravieţuirea bebeluşilor, efort pentru care a fost necesară intervenţia pompierilor. Este foarte probabil că niciun membru al personalului maternităţii nu s-a aflat în salon în momentul scurtcircuitului. Acesta este elementul principal asupra căruia trebuie să se pronunţe anchetatorii.

Când ai cu ce, dar nu ai cu cine

Spitalele româneşti (printre care şi maternitatea Giuleşti) au insuficient personal, în special asistente medicale. În plus, în numeroase cazuri, personalul înalt calificat (medicii şefi de secţie sau de clinică) acumulează funcţii echivalente în sistemul de stat şi în cel privat (este şi situaţia doctorului Bogdan Marinescu, managerul maternităţii Giuleşti).Astfel de incendii nu sunt evenimente singulare.

Foc pe axa Londra – Bucureşti - Moscova

Cinci incendii au avut loc în spitalele londoneze în perioada 2008-2009. Printre cele complet evacuate se numără cel mai mare spital de oncologie din Marea Britanie (Royal Marsden Hospital). Nu au existat victime şi nici manageri demişi. Astfel de cazuri au avut loc în ultimii doi ani şi în Statele Unite, Costa Rica sau Caraibe. În 2006, 43 de pacienţi au murit în incendiul dintr-un spital din Moscova. Reacţia întârziată a personalului medical a fost responsabilă pentru numărul mare de victime din acel caz.

Cucuvelele

Subiectul falimentului sistemului medical românesc a fost tratat ani de zile pe larg de către presa românească. Este îndoielnică exploatarea valului de emoţie publică declanşat de tragicul eveniment ca prilej de răfuială politică sau producător de audienţe. Dezirabilă ar fi concentrarea resurselor jurnalistice către investigarea şi developarea reţelelor care parazitează fondurile publice obţinute prin manipularea asigurărilor de sănătate plătite de populaţie. Aceste reţele sunt cucuvelele sistemului sanitar românesc.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz