Propagandă: NATO ne sărăcește, UE ne controlează

Dovada cea mai bună că NATO nu doar că nu a murit, dar reprezintă în continuare o forță mondială de luat în considerare este că în România, adică în ceea ce se numește „flancul estic“ al Alianței, în coasta Rusiei, subiectul este din ce în ce mai fierbinte.

În special atunci când un eveniment major face ca media să ia decizii editoriale în legătură cu tratarea subiectului în cauză: relatări neutre și seci, analize bazate pe argumente, opinie șarjată, manipulare grosieră, tăcere totală?

În astfel de momente, agendele mediatice pot fi decriptate cu ușurință iar hârtia de ziar (fie aceasta doar virtuală) devine una de turnesol.

În decembrie 2019, desfășurarea summit-ului NATO la Londra a arătat (din nou) că propaganda estică nu renunță la temele narațiunii rusești în chestiune: Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este agresorul Rusiei (dar și al altor state), în spatele scopurilor oficial defensive stau interese de afaceri ale marilor contributori la bugetul Alianței (vânzări de armament ale SUA, în special), statele mici din NATO sunt simpli clienți care cotizează cu sume enorme din bugetele proprii pentru înzestrare militară.

Ungaria, model de urmat

Unul din criticii de serviciu ai NATO în România este ediția locală a „Sputnik“, publicație controlată oficial de către puterea de la Kremlin.

În preajma summit-ului de la Londra, „Sputnik“ a abordat toate temele menționate anterior și a furnizat și ceva „opinie“ mai puțin bazată pe fapte și argumente și mai degrabă înclinată spre pamflet.

Într-un articol de la începutul seriei dedicate Alianței, „Sputnik“ a scris despre veto-ul Ungariei la adresa aderării Ucrainei la NATO că este o „lecție pentru România“ din partea lui Viktor Orban care „dă peste nas NATO“.

Publicația rusă îl citează pe ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, care spune că „Budapesta va înceta să blocheze aderarea Ucrainei la NATO doar după ce drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia sunt restabilite la nivelul existent înaintea adoptării legii ucrainene a Educaţiei, prin care s-a redus accesul minorităţilor la învăţământ în limba maternă“.

Apoi, comentează „Sputnik“, „Desigur, aceasta este și problema etnicilor români – dar atitudinea Bucureștiului este una pasivă.

De altfel, fără atitudinea tranșantă a guvernului Viktor Orban, nimeni nu ar fi împiedicat Kievul să ia orice măsură contra minorităților naționale - inclusiv contra celei române“.

Această afirmație, însă, este manipulatoare și incorectă: „atitudinea tranșantă a guvernului Viktor Orban“ nu a schimbat nimic în Ucraina, prevederile legii Educației rămânând aceleași și, pe de altă parte, Bucureștiul a comunicat în mai multe rânduri Kievului criticile referitoare la această lege și a ales calea uner negocieri via UE pentru corectarea deficiențelor.

De la China roșie la ciuma roșie

O altă manipulare, ceva mai puțin lucrată, se găsește în articolul „Sputnik“ intitulat „Discuții absurde la NATO – ce a dezvăluit Iohannis“.

„Dezvăluirile“ președintelui român, însă, după cum se vede în interiorul articolului, sunt de tipul „Pot să vă spun că au fost discuții foarte calme, foarte așezate“, „s-a reiterat importanța alocării de resurse“, „nici nu cred că a luat cineva acea afirmație (a lui Macron, referitoare la «moartea cerebrală» a NATO – n.r.) așa, ca atare“.

Unde e, deci, absurdul? Explică „Sputnik“: „se face o legătură directă între ideea de «adversari ai NATO» și China?!

Cel mai mare investitor mondial - conectat prin nenumărate investiții și proprietăți în toată lumea, inclusiv în state NATO?! Dacă asta nu mai e culmea absurdului, atunci ce e?!...“ Așadar, un sofism perfect.

Iar când „argumentele“ nu mai sunt de ajuns, se scot și pamfletele din tastatură. Un titlu precum „Delirul NATO atinge cote uluitoare“, cu referire la tratarea Chinei drept posibil inamic, nu poate sta decât peste un text care se încheie cu următorul paragraf: „Mai urmează ca președintele României, Klaus Iohannis, să implementeze în NATO sintagma «Ciuma roșie»… Probabil că sintagma nazistă ar fi bine primită, precum ofițerii fostei armate naziste la înființarea NATO“.

NATO ne ia banii, banii, banii

Dincolo de glumițe, „Sputnik“ știe că propaganda trece prin buzunar, așa că mai însăilează două articole, țintit. Primul are titlul „Iohannis ignoră dezvoltarea producției militare, dar e posibil să dăm mai mulți bani NATO!“, al doilea - „NUCLEARĂ internațională: BNR, avansul pentru Patriot, campania lui Iohannis și… Trump“.

Paragraful de final al primului articol menționat trimite la un incert trecut glorios: „În concluzie – una dintre cele mai importante componente ale veniturilor industriale din trecut, cea din producția militară, este complet ignorată de oficialii români, în frunte cu președintele, care ar fi avut o bună ocazie să abordeze această temă la reuniunea NATO“.

Ce armament ar putea produce azi România, în era tehnologizării avansate, este cel puțin neclar.

Citiți articolul integral pe Newsweek.ro.