Curtea Constituţională despre suspendarea Preşedintelui

În primul rînd Curtea a subliniat că textul Constituţiei prevede că suspendarea Preşedintelui se poate face în cazul în care acesta se face vinovat de “fapte grave” de încălcare a Constituţiei. Dar Constituţia nu defineşte ce înseamnă „fapte grave”, ceea ce a obligat Curtea să intreprindă ea această sarcină. Prin urmare, primul pas a fost acela de a defini ce înseamnă în sens juridic „fapte grave”, după care, luînd în considerare fiecare acuzaţie în parte, Curtea a stabilit că nici una dintre ele nu se înscrie în definiţia dată. A rezultat fireşte că acţiunea de suspendare nu are suport constituţional.

Acuzaţiile au fost numeroase, dar una dintre ele este poate cea mai semnificativă privind concepţia despre rolul pe care îl are Preşedintele. Acuzatorii i-au imputat lui Traian Băsescu că ar fi participat la şedinţele de guvern încercînd să surpe astfel autoritatea primului ministru. Iată răspunsul Curţii Constituţionale:

„Referitor la această imputare, Curtea reţine că participarea Preşedintelui României la şedinţele de Guvern constituie, între altele, un mod de consultare a Guvernului, ca şi un mijloc de veghere la buna funcţionare a acestei autorităţi publice, prerogative ale şefului statului prevăzute de art. 80 aliniatul 2 şi art. 86 din Constituţie. În exercitarea acestor prerogative, Preşedintele are libertatea să participe la orice şedinţă a Guvernului.” (subliniere din textul elaborat de Curtea Constituţională).

Iată aşadar o argumentaţie care nu doar că îi dă dreptate lui Traian Băsescu în toate tentativele sale de a dinamiza activitatea Guvernului, dar, mai mult, defineşte apăsat ce înseamnă „preşedinte jucător”. Recent primul ministru Călin Popescu Tăriceanu, care s-a aliat cu Opoziţia împotriva Preşedintelui, dezaproba ideea unui „preşedinte jucător”, considerînd-o prima greşeală a lui Traian Băseascu.

Oricine este întra-devăr liber să-şi expună ideile politice, dar nu poate să se opună spiritului actualei Constituţii care oferă Preşedintelui prerogative mai largi decît şi-ar dori astăzi adversarii săi. Desigur chestiunea poate fi reluată în cadrul unei Constituante, dar pînă atunci preşedintele jucător se află potrivit Curţii Constituţionale în deplină legitimitate.

Decizia Curţii a creat mari tulburări în sînul coaliţie antiprezidenţiale din cauză că îi descurajează proiectele politice. Într-adevăr o acţiune politică care nu are temei constituţional nu poate fi văzută cu ochi buni de opinia publică. De aceea preşedintele PSD Mircea Geoană a pretins miercuri că Preşedintele ar fi făcut presiuni asupra judecătorilor Curţii ca să obţină din partea lor o decizie favorabilă.

Geoană a susţinut că ar avea dovezi de la SRI. Dar dacă judecătorii Curţii Constituţionale nu vor confirma acest lucru, aceste acuzaţii nu vor reuşi să invalideze decizia care este favorabilă preşedintelui.