Dansezi cu mine? – Germania in 2009

Uniunea Crestin-Democrata (CDU) condusa de doamna Merkel si Partidul Socialdemocrat (SPD) al domnului Steinmeier sunt, de regula, formatiuni politice rivale. Asadar coalitia formata de cele doua partide in 2005 pentru a guverna Germania a parut ciudata din start. Ultimele luni de casnicie vor fi marcate de eforturi de a administra consecintele crizei financiare si economice. Dar fiecare partener al acestei mari coalitii isi doreste de fapt sa guverneze tara impreuna cu un partener mai comod: conservatorii vor cu liberalii, socialdemocratii vor cu ecologistii.

Musafirul nepoftit

Teoretic nu e greu sa guvernezi cu cine preferi. Dar in 2005, un musafir nepoftit la dineul electoral a agitat scena politica si a stricat profund comoditatea unei constelatii de patru partide: Partidul Stangii. Rezultatul complet neasteptat de bun al stangii a insemnat imposibilitatea de formare a coalitiilor traditionale si a fortat practic marea coalitie nenaturala de la Berlin.

Partidul Stangii este rezultatul fuziunii dintre fostii comunisti din Germania de Est si politicieni radicalizati din Germania de Vest. A crescut exploatand indignarea oamenilor fata de reformele economice si stagnarea standardului de viata, cel mai mult in detrimentul socialdemocratilor. La recente alegeri, stanga a reusit chiar sa intre in parlamentele regionale din patru landuri vestgermane. In Turingia (est) ar putea conduce in curand propriul guvern regional. Dar partidul castiga popularitate cu metode deloc demne de respect: este impotriva NATO si a Bancii Centrale Europene. Liderul Oskar Lafontaine a acuzat chiar SUA si Marea Britanie de terorism in Irak.

Invitatia, va rog!

Se scrie anul 2009 si Stanga ar putea strica din nou socotelile la Berlin. Asa ca speculatiile negocierilor pentru majoritatea parlamentara se vor invarti cel mai probabil in jurul unei coalitii din trei partide: ori conservatorii cu liberalii si ecologistii, ori socialdemocratii cu cei din urma. Posibila este si o noua mare coalitie, desi nimeni nu o vrea.

Daca invingatorul se va numi Merkel sau Steinmeier va depinde de capacitatea fiecaruia de a conferi alegatorilor germani un sentiment de siguranta in tumultuosul an ce se anunta. Economia germana bazata covarsitor pe exporturi s-ar putea sa nu creasca deloc in 2009. Somajul va incepe sa creasca, in ciuda unor anunturi imbucuratoare pe ultima suta de metri a lui 2008. Iar principalul tel al acestei mari coalitii, cel de a asigura Germaniei un buget fara indatoriri noi pana in 2011, este ca si ratat.

Ambii candidati au temperamente similare: amandoi prefera sa nu straluceasca in lumina reflectoarelor, dar sa aiba rezultate bune in culisele politichiei. Ei vor oferi alegatorilor cam aceeasi moderatie, doar aroma va fi diferita. Domnul Steinmeier va incerca sa traga SPD-ul catre centrul esichierului politic, dar trebuie sa aiba grija la flancul sau stang. Doamna Merkel, care aproape a pierdut alegerile in 2005 pe cartea reformista, va incerca sa arate mai multa compasiune decat spirit conservator. Iar scaderea recenta a popularitatii acesteia pare a-i reduce si bonusul de cancelar al ultimilor patru ani.

Germania va arunca in 2009 si o privire in trecut: la 23 mai se aniverseaza 60 de ani de la proclamarea fostei RFG; la 9 noiembrie vor fi fost 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Ce se va intampla in Afganistan, unde sunt stationati 4500 de militari germani, si evenimentele de pe scena europeana vor da nastere intrebarii “Care este locul Germaniei in lume?”. Iar raspunsurile vor avea datorita aniversarilor un pronuntat iz de trecut...

(Economist)