De ce a ajuns Italia "bolnavul Europei"?

De la criza financiară încoace, Italia se luptă să-şi îmbunătăţească situaţia economică, dar a rămas în urmă faţă de alte state din UE. Cauzele problemelor cu care se confruntă sunt vechi de mai multe decenii.

Italia a fost calificată în repetate rânduri ca "bolnav al Europei" în ultimii zece ani - o economie vulnerabilă care reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară a Uniunii Europene. 

O serie de cifre dezamăgitoare îi alarmează pe analişti în prezent, indicând că riscurile acestea ar putea să crească. Guvernul italian şi-a corectat estimarea pentru creşterea economică din anul curent de la 1 % la doar 0,2 %. 

Eurostat a confirmat recent că datoriile publice ale Italiei au crescut cu 1 % în 2018, ajungând la 132,2 % din PIB. În cifre totale, datoria publică a Italiei e cea mai mare din Europa. În plus, Italia e, la ora actuală, singurul stat din UE aflat oficial în recesiune.

Carlo Alberto Carnevale-Maffè, profesor la Bocconi School of Management din cadrul universităţii din Milano, avertizează că situaţia e mult mai dificilă decât estimează guvernul. Alături de alţi analişti italieni, el se aşteaptă la o creştere zero sau chiar la o evoluţie economică negativă în acest an, pentru că cererea internă rămâne redusă şi investiţiile au scăzut atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

"Exporturile sunt robuste, dar ele sunt singura parte pozitivă a PIB-ului nostru", a declarat Carlo Alberto Carnevale-Maffè pentru DW. "În plus, ele nu pot duce tot greul la nivelul economiei naţionale." 

Un sistem politic şi economic cu defecte grave 

Cine încearcă să înţeleagă cauzele maladiei economice de care suferă Italia, trebuie să-i studieze istoria, explică Andrea Capussela, autorul cărţii "The Political Economy of Italy's Decline." Lucrarea sa schiţează istoria politică şi economică a ţării, identificând evenimente şi tendinţe care au dus la declinul actual al Italiei. 

Printre problemele recurente ale ultimelor decenii se numără funcționarea proastă a instituțiilor, mai ales carențele din domeniul statului de drept - o frână pentru productivitate, inovație și, în consecință, creșterea economică a Italiei.

După cel de-al Doilea Război Mondial, "miracolul economic" al Italiei s-a bazat pe importul unor tehnologii superioare din străinătate, în special din SUA, spune Capussela în interviul DW. În acest context, carenţele la nivelul instituţiilor italiene nu au fost o problemă majoră care să împiedice creşterea economică.

Acum live
02:49 min
Europa | 13.11.2018

Criză în stil italian

Lucrurile au început să se schimbe în anii 70 şi 80, când Italia a ajuns o economie modernă şi s-au dezvoltat sectoarele industriale. Astfel, Italiei i-ar fi trebuit instituţii puternice care să încurajeze inovaţia şi competivitatea - dar nu le-a avut.

"O politică fiscală expansivă, finanţată prin datorii, a menţinut creşterea economică, ascunzând însă problemele existente, cum ar fi domeniul inovaţiilor", spune Capussela.

Odată cu criza economică şi monetară din 1992, modelul premergător de creştere s-a prăbuşit. Creşterea Italiei s-a bazat din nou doar pe factori structurali - în speţă, creşterea productivităţii. "În final, declinul creşterii de acest tip, pe care îl trăim şi azi, a devenit evident", conchide Capussela.

Criza majoră din 2008 a fost o nouă lovitură pentru economia italiană. Italia a ajuns să fie singura ţară din Europa cu o creştere economică la acelaşi nivel ca în anul 1995. Andrea Capussela e de părere că italienii au pierdut, astfel, "un secol". 

Nu se întrevede nicio schimbare

După criza economică, nimic nu s-a schimbat într-adevăr, crede expertul - nici în domeniul statului de drept, nici în ceea ce priveşte implementarea unor măsuri care să încurajeze creşterea economică.

Disputa Italiei cu Bruxelles-ul privind deficitul bugetar a dus la multă agitaţie la sfârşitul anului trecut. În final, propunerea de deficit bugetar a fost schimbată la 2,04 % de la 2,4 %, ceea ce a mai linişiti spiritele în toate taberele implicate. Dar problema nu e doar cât de mare e bugetul Italiei, ci cum sunt cheltuiţi banii.  

Capussela şi Carnevale-Maffè sunt de părere că guvernul de la Roma nu cheltuie banii prea înţelept. 

"Problema nu e că n-au produs o creştere mai mare, ci că nu s-au ocupat de cauzele profunde ale problemelor existente", spune Capussela. "Pe termen scurt, e vorba de cheltuielile publice ineficiente, pe termen lung, de instituţiile ineficiente ale Italiei." 

Carnevale-Maffè explică ce fel de măsuri dăunează calităţii cheltuielilor publice din Italia.

"Unele ţări cheltuie pentru investiţii publice care cresc productivitatea", spune expertul. "Dar prin noua reformă a pensiilor, prin care cresc cheltuielile pentru pensii cu zeci de miliarde de euro, Italia nu promovează creşterea economică, ci, din contră, o reduce, scade rata angajaţilor şi ridică povara financiară a noilor generaţii."

Expertul în economie Carnevale-Maffè nu se aşteaptă la o ameliorare a situaţiei în 2019, iar perspectivele pentru 2020 depind de situaţia politică. Aceasta nu arată prea promiţător pe moment. Cele două partide de guvernământ, Mişcare celor 5 Stele şi Lega, se ceartă mereu şi nu reuşesc să ajungă la un acord nici măcar în ceea ce priveşte planul de creştere economică.   

Mai mult pe aceeaşi temă