1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
Criminalitate

Despre amenințările anului nou

Petre M. Iancu
31 decembrie 2019

La Monsey, în nordul statului New York, un ins înarmat cu o macetă a pășit în casa unui rabin și a început să taie oameni. A strigat "nu pleacă nimeni de-aici"! Apoi a înjunghiat cinci enoriași.

https://p.dw.com/p/3VXV5
Oameni solidari cu victimele atacului din Monsey, New York
Oameni solidari cu victimele atacului din Monsey, New YorkImagine: Reuters/A. Alfiky

Aceștia celebrau sărbătoarea luminii și a victoriei asupra antisemitismului, Hanukka. Atacatorul a fost împins ulterior de un foarte curajos om din casă,  către ieșire.

Ucigasul s-a indreptat apoi spre sinagoga alaturata, unde ar fi vrut sa omoare alti evrei, dar a gasit usile incuiate. S-a urcat la volanul automobilului sau si a disparut in bezna. Politia avea sa-l depisteze, sa-l aresteze si sa-i perchezitioneze casa. La domiciliul suspectului afro-american si in telefonul sau autoritatile au gasit abundente materiale antisemite, inclusiv zvastici si chestionari ale masinilor de cautare.

Pe teroristul antisemit il interesa indeosebi "de ce ii ura Hitler pe evrei"?

Presedintele SUA, Donald Trump, a condamnat atacul. L-a calificat drept "oripilant" si le-a cerut tuturor sa se "uneasca, sa tina piept si sa lichideze raul flagelului care este antisemitismul". Guvernatorul statului New York, Cuomo, a calificat atentatul drept o proba de terorism. Dar familia atentatorului e net mai ingaduitoare. Ea a invocat presupusa "maladie mentala" a faptasului, "daca el a savarsit fapta".

Or, ce sa vezi. Nebunia ucigasilor de evrei, de la cei din epoca Macabeilor, la israelitii ucisi in timpul lui Iisus, apoi in epoca distrugerii celui de-al doilea Templu, in Evul Mediu, in era cruciadelor, a pogromurilor ruse, a Holocaustului si a masacrelor arabe din Tara Sfanta, e una cu metoda. Prezumtiva "nebunie" a atacului cu maceta savarsit de Grafton Thomas nu se consumase fara o indelunga si meticuloasa pregatire prealabila, una rationala, cu tot cu studii ale "sinagogilor din apropiere". Potrivit guvernatorului Cuomo, era al 13-lea atac in interval de mai putin de o luna comis in statul New York. La 10 decembrie alti insi de culoare patrunsesera intr-un magazin evreiesc din New Jersey si impuscasera patru nevinovati.

Statisticile FBI sunt clare. Evreii reprezinta 2% din populatia SUA, dar de departe obiectivul principal, in speta 60% din victimele atentatelor cu mobil religios din statele federale americane. La 27 octombrie 2018 fusesera impuscati in sinagoga "Pomul vietii" 11 credinciosi. Vina lor? Evreitatea. In 2019, afro-americanii din Brooklyn au atacat saptamanal evrei, fara sa suscite interesul presei mainstream, scrie Abe Greenwald in "Commentary". Oare ce hram poarta aceasta indiferenta, suspendata vremelnic doar cand nu s-a mai putut altfel, fiindca doi membri ai unui grup de culoare au purces sa asasineze evrei intr-un stabiliment casher?

Cu doua luni inaintea crimelor din New Jersey fusese insangerata si Germania. Orasul Halle, din est, se transformase la 9 octombrie 2019 in scena primelor asasinate antisemite comise de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace pe teritoriului fostului Reich nazist, Germania incepand sa mearga pe urmele Frantei in materie de atrocitati antievreiesti.

Totusi, nu antisemitismul si extremismele de dreapta, de stanga si islamist, fanatisme asociate urii impotriva evreilor ori strania tacere si inadecvare la datoria de a informa corect si complet a presei politic corecte cand e vorba despre crime antisemite comise nu de extrema dreapta, ci de fanatici ai stangii si de faptasi de culoare sau islamisti i s-au parut cancelarei principalele amenintari actuale.

Primejdia legata de schimbarea climei, pe care o considera reala si facuta de mana omului, o preocupa la cumpana anilor, ca risc primordial, pe Angela Merkel, dupa cum reiese din alocutiunea de Anul Nou a sefei guvernului german. Concentrandu-se asupra ecologiei, cancelara a alocat temei partea leului din poate ultimul ei discurs de Revelion. In care promovarea in ierarhia riscurilor a schimbarilor climatice s-a vazut oficializata sub calificativul de "provocare a omenirii".

Ce-i drept, reprezentanta elitei politice occidentale politic corecte a inteles ca mai exista si alte probleme serioase pe lume. Intre care migratia. Si intoleranta etnica, religioasa, rasiala. Si antisemita. Afirmand ca decada anilor 20 ai acestui veac poate fi "buna", cancelara le-a cerut germanilor sa dea dovada de "curaj", de "altruism" si de indrazneala deschiderii spre "noi modalitati de a gandi". In fine, Merkel le-a luat apararea politicienilor locali, cerand ca "statul sa-i apere de manifestari de ura, de violenta, de rasism si antisemitism".

Intru intensificarea combaterii celui din urma, cancelara vizitase la inceputul lunii, pentru prima data intr-un deceniu si jumatate ca sefa a guvernului german, lagarul de exterminare nazist de la Auschwitz.

Or, judecand dupa accentele discursului ei, se pare ca Angela Merkel n-a inteles cu adevarat intreaga dimensiune a flagelului al carui simbol negru este Auschwitz.

Antisemitismul, care a materializat acolo dezideratul esential al nazismului, prin gazarea industriala a mai mult de un milion din cele sase milioane de evrei exterminati, in numele poporului german, in Holocaust, isi reagita, iata, spectrul hâd in vestul civilizat, cu vigoarea asasina a conflictului dintre dreifusarzi si antidreifusarzi si a indoctrinarilor hitleriste ori legionare.

Atat doar ca ura fata de evrei nu mai e doar apanajul extremei drepte, ci si al islamismului. Iar sub faldurile antisionismului si al unui rasism rasturnat, in care evreii figureaza ca prezumtivi "hiperalbi" si parte a "sistemului opresiunii" celor ce sunt minoritari si de culoare, a devenit, vai, si calul de bataie al populismului stangii marxiste, politic corecte si ecologiste.

In aceasta monstruoasa jonctiune a extremismelor si populismelor se ascunde principala amenintare la adresa pacii mondiale. Si, demult, "principala provocare a omenirii".

Or, obsesiile stangii marxiste, relativiste si postmarxiste s-au strecurat in ideologia unei substantiale parti a formatorilor de opinie dominand presa apuseana. Nu e, deci, de mirare ca prea putini inteleg ori vor sa inteleaga adevaratele pericole planand asupra democratiilor liberale occidentale, ale caror elite cred ca-si fac cu asupra de masura datoria de a le apara, vituperandu-i nu pe ayatolahii iranieni care ameninta poporul evreu cu genocidul, ci pe niste lideri conservatori si de dreapta absolut inocenti in materie de antisemitism, ca Donald Trump.

In cauza nu sunt doar inadecvarile politice externe, antiamericanismul, lasitatea, setea de profituri imorale ori impaciuitorismul unor lideri apuseni fata de tiranii din lumea a treia. In chestiune e relativismul si politica identitara a stangii, rasismul ei rasturnat si ceea ce s-a numit cultura victimizarii, care, potrivit lui Greenwald, "fetisizeaza statutul de victima al anumitor minoritati", ce-i includ pe afro-americani si pe musulmani, dar nu si pe evrei. In timp ce primii sunt ridicati pe scut indiferent ce comit, cei din urma se vad redistribuiti in sinistrul lor rol milenar, de "vinovati". Si de tapi ispasitori a tot ce nu functioneaza in societatea moderna.

Or, istoria ne invata persuasiv ca antisemitismul nu-i priveste doar pe evrei. Inainte sa se poata consacra plenar exterminarii evreilor, pe care ii ura ca "purtatori de constiinta", ai "virusului libertatii" si ai civilizatiei Decalogului, Hitler a declansat o conflagratie mondiala in care au pierit cu zecile de milioane si ne-evreii. Incat, ca simptom al nihilismului, al dezagregarii democratiei si al prabusirii civilizatiei, ca si al pericolului unui proxim cataclism mondial, antisemitismul ne intereseaza in cel mai inalt grad pe toti. Abia daca vom reusi sa-l contracaram eficient, vom avea parte de anii multi pe care obisnuim sa ni-i dorim de Revelion.