1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce "nu e cerere" pentru testele Covid?

12 noiembrie 2020

Numărul tot mai mare de decese Covid și de internări la ATI vine din urmă, în general de la cazurile care erau noi acum câteva săptămâni, dar au evoluat, s-au agravat.

https://p.dw.com/p/3lAwp
teste Covid
Imagine: Hendrik Schmidt/dpa/picture-alliance

Cum de atunci valul al doilea a tot crescut, e de așteptat ca situația să se agraveze în continuare.

În acest moment, cazurile noi par să fi intrat pe un platou în jur de 10.000, atunci când capacitatea de testare este cea obișnuită, adică în jur de 30.000 de teste.

Ar fi bine să fie așa, dar greu de explicat, pentru că măsurile restrictive de-abia intrate în vigoare nu aveau cum să-și facă deja efectul. Deci ar trebui să credem că epidemia a încetinit și fără ele, ceea ce e greu.

Repet, ar fi foarte bine să fie așa, dar eu mă tem că, în privința cazurilor noi, plafonarea este artificială și ține de numărul de teste zilnice. Ca să înțelegem care este situația testării ar trebui să ne uităm atent la numărul și structura testării zilnice.

Capacitatea maximă atinsă este, potrivit premierului Orban, spre 50.000 de teste/zi. Și, totuși, arareori au fost făcute 40.000 sau mai multe teste. De ce?

Pentru că nu există cerere, spune dl Orban. Cum oare să nu fie, când epidemia este în extindere?

Să luam datele anunțate miercuri: 38.863 de teste în total, 9.799 de pozitivi, rata de pozitivare 25.21%. Din totalul testelor însă doar 23.110 au fost testări gratuite, în baza definiției de caz și a protocolului medical, și 15.753 teste la cerere, pe banii celui testat.

Acestea din urmă sunt făcute de persoane care au nevoie de test pentru o internare, pentru o deplasare în străinătate, pentru că sunt mai anxioase sau pentru că au simptome, dar nu vor să aștepte după testarea gratuită și mașinăria defectă a DSP.

În mod evident, grosul pozitivilor vine din prima categorie, testele făcute gratuit pe protocolul medical, care rămân însă extrem de puține. În urmă cu o zi, au fost sub 18.000.

De ce se întâmplă asta?

Din două motive, în principiu. Pe de-o parte, anchetele epidemiologice la noi sunt extrem de ineficiente. DSP-urile au oameni puțini, nu lucrează cu protocoale precise, la telefoane și e-mailuri nu răspunde nimeni.

Fără ele e greu să stabilești contacţii unui pozitiv și dacă operațiunea ia mai multe zile e degeaba, pentru că acești contacţi au tot timpul din lume să plimbe virusul peste tot.

De câteva zile, mai precis de la intrarea în vigoare a noului sistem de raportare, există mii de cazuri pozitive care nu sunt alocate niciunui DSP, deci ancheta epidemiologică nici măcar nu poate începe.

Prof. Cherecheș: Bifăm ca pe vremea lui Ceaușescu. Marele pericol din decembrie și când ar putea scădea cifrele Covid – Interviu

Pe de altă parte, și dacă am avea anchete eficiente, din strategia de testare a Ministerului Sănătății scapă o categorie importantă.

Cine intră în strategia de testare?
– persoane simptomatice
– contacți simptomatici
– diferite categorii de risc din cauza unor afecțiuni preexistente

Cine lipsesc? Contacții direcți asimptomatici. Adică, de exemplu, soția asimptomatică sau colegul de birou asimptomatic ai unor pozitivi. Teoretic, ei intră în izolare. Dar fără a ști dacă sunt la rândul lor pozitivi, ce se întâmplă cu contacții lor, contacții unui potențial asimptomatic?

Pentru că anchetele epidemiologice merg foarte greu, uneori acești contacți direcți nu află și nu intră în izolare, dacă intră, decât după zile bune de când au de facto acest statut.

Puteţi citi textul integral AICI.