Dilema justiţiei germane: încotro cu foştii infractori periculoşi?

De o jumătate de an încoace, o insulă micuţă cu doar patru sute de suflete, din landul Saxonia Anhaltină, este de nerecunoscut. Poliţia păzeşte în permanenţă o clădire aproape dărăpănată în faţa căreia, în fiecare sâmbătă, protestează câteva zeci sau chiar sute de cetăţeni. În fostul conac locuiesc doi puşcăriaşi proaspăt eliberaţi. Acuzaţi de viol şi întemniţaţi timp de aproape 20 de ani, Günter G. şi Hans W. au fost mutaţi în această casă, în probaţiune postsentenţială.

Dar micuţa comunitate nu i-a întâmpinat cu braţele deschise. De teamă că cei doi indivizi ar putea să recidiveze, femeile din sat umblă cu spray-ul paralizant în buzunar. "Cumva trebuie să mă apăr!", mărturiseşte o pensionară. Pe pancartele pe care le afişează protestatarii, sâmbătă de sâmbătă, se poate citi: "Aceasta nu este insula infractorilor". Mulţi dintre cetăţeni sunt convinşi că politicienii le-au transformat localitatea într-un laborator în care se fac experimente cu răufăcători. "Am auzit că cei doi bărbaţi nu au fost eliberaţi din închisoare ca fiind complet vindecaţi", spune Helga Albrecht, o locuitoare.

Mult prea slabe pentru a acoperi furia cetăţenilor de pe insulă, vocile celor care îi apără pe cei doi foşti puşcăriaşi nu lipsesc totuşi. Fred Frome, apărător al drepturilor civice, face apel la înţelegere şi susţine că cei doi şi-au plătit faptele în timpul detenţiei: "Au fost privaţi de libertate multă vreme, iar acum au dreptul la o viaţă liniştită", spune el. Afirmaţia îl face şi mai antipatic în ochii protestatarilor.

Reforma în sistemul penal

Dar această insulă nu este un caz singular în Germania. Că se numesc Straubing, Bochum sau Hamburg, peste tot există oraşe în care cetăţenii protestează faţă de eliberarea infractorilor. În timp ce oamenii invocă dreptul la protecţie din partea statului, infractorii eliberaţi susţin că şi-au ispăşit pedeapsa stând în închisoare şi că au dreptul să-şi aleagă locul în care trăiesc. Mai mult, aceştia au fost lăsaţi în libertate cu atestat medical din care reiese că nu prezintă pericol de recidivă. Până acum, în noua formă de probaţiune postsentenţială, au fost retrimişi în societate 70 de foşti deţinuţi.

În urma unui verdict al Curţii Europene pentru Drepturile Omului, şi Curtea Constituţională de la Karlsruhe a admis, în vara anului 2011, că regulile din sistemul penal german sunt anticonstituţionale. Încă din anii ´30, pentru a-i proteja pe cetăţeni de potenţialii recidivişti, în lege a fost introdusă probaţiunea postsentenţială (asistenţă şi consiliere în vederea reintegrării persoanelor care şi-au ispăşit pedeapsa). Problema este că, în majoritatea cazurilor, judecătorii germani au decis ca activităţile de consiliere, respectiv asistenţă, să se desfăşoare tot după gratii. Practic, după executarea pedepsei stabilite, şansele unui infractor periculos de a trăi din nou liber erau aproape nule.

Până în primăvara anului 2013, în sistemul penal din Germania vor fi adoptate reguli noi. Însă propunerile prezentate la începutul acestui an, au ridicat deja numeroase semne de întrebare. Printre altele, nu se ştie dacă probaţiunea ar trebui ordonată la pronunţarea sentinţei sau dacă aceasta poate fi stabilită şi ulterior. În cazul infractorilor periculoşi, lăsaţi în libertate, judecătorii ar putea decide montarea, la picior, a unei brăţări electronice. Astfel, traseul zilnic al unui fost puşcăriaş ar putea fi urmărit pas cu pas dintr-un centru de monotorizare situat în apropiere de Frankfurt.

"Afară cu infractorii!"

Pe insula pe care au fost trimişi cei doi foşti deţinuţi, tonul la adresa justiţiei s-a înăsprit. "Nu suntem centru de terapie" - spune primarul localităţii, Alexander von Bismarck (CDU). "Dacă politicienii nu fac nimic, atunci cetăţenii trebuie să ia atitudine" - argumentează el. Criticii îi reproşează că ar fi iniţiat o adevărată vânătoare de oameni şi că încearcă să forţeze mâna autorităţilor pentru a-i muta pe cei doi bărbaţi în altă parte. Din octombrie 2011, ministrul regional al justiţiei, Angela Kolb (SPD), caută soluţii pentru cei foi foşti puşcăriaşi. "Dar şi ei vor trebui să fie de acord. Dacă protestele locuitorilor îi vor alunga din sat, ar fi un semnal negativ", adaugă ministrul.  

Pentru primarul von Bismarck, afirmaţiile ministrului Kolb sună ca o declaraţie de faliment politic. Cu o bună parte din locuitorii insulei de partea sa, primarul continuă să le ceară celor doi să plece. Protestele nu diferă cu nimic de la o săptămână la alta. Aceiaşi cetăţeni furioşi, acelaşi slogan: "Afară de pe insulă!". Deşi mulţi politicieni dezaprobă acţiunile comunităţii din Saxonia Anhaltină, un lucru le este limpede: "insula" e peste tot în Germania.  Factorii de decizie ar trebui să analizeze rapid posibilităţile de reintegrare socială a foştilor puşcăriaşi căci, până la repetarea acestor scene şi în alte părţi ale ţării, n-a mai rămas mult timp.

Autori: Richard Fuchs, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder