1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Dimensiunile crizei

22 aprilie 2009

Să aibă oare criza financiară ceva de-a face cu faptul că germanii încep, uşor dar sigur, să piardă din greutate? Răspunsul ar putea fi validat, fie şi neoficial, de un nou studiu prezentat în Germania.

https://p.dw.com/p/Hbrl
Imagine: PA/dpa

Frankfurter Allgemeine Zeitung, dar şi alte cotidiane germane, citează, în ediţiile lor de astăzi, o măsurătoare efectuată la nivel naţional de Institutul Hohenstein din Köln.

Rezultatele acesteia relevă faptul că dimensiunile corporale ale germanilor au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii treizeci de ani, determinând industria textilă să îşi regândească în întregime conceptele vestimentare, este de părere ziarul german.

La rândul său, Die Welt realizează în paginile ediţiei sale de astăzi, un scurt istoric al numeroaselor transformări pe care le-a cunoscut silueta germanilor, şi nu numai, de-a lungul timpului, cu precădere odată cu accentuarea prosperităţii în occident. Ei bine, se pare că tocmai această prosperitate se află în spatele creşterii cu circa patru centimetri a taliei femeilor în ultimii cincisprezece ani.

Cel puţin aceasta este teza pe care o susţin fervent inginerii firmei Human Solutions, care se ocupă cu probleme ergonomice. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, diferenţele sunt şi mai evidente, scrie acelaşi cotidian berlinez. Talia lor a înregistrat o creştere de aproape cinci centrimetri în ultimii treizeci de ani, surclasând însă nivelul creşterii în înălţime al populaţiei, foarte ridicat în ultimele decenii în ţările puternic industrializate şi care acum a început să stagneze.

Tot o stagnare, de astădată politică, consemnează şi reputatul cotidian elveţian "Neue Zuercher Zeitung", referindu-se la recent încheiata conferinţă ONU privind rasismul. Articolul intitulat "Ahmadinejad nu este un erou pentru arabi", îşi focalizează atenţia asupra reacţiilor stârnite de discursul preşedintelui iranian la Geneva în mass-media arabe, semnalând reţinerea cu care acestea tratează subiectul sus-menţionat.

Neue Zuercher Zeitung scrie că presa arabă nu a reacţionat aproape deloc la discursul lui Ahmadinejad, îndreptat împotriva Israelului. Şi asta în pofida faptului că liderul de la Teheran a fost singurul oficial de prim rang din Orientul Apropiat prezent la conferinţa antirasism de la Geneva, restul statelor trimiţând oficiali de rang secund.

Punctând atipicul situaţiei, Neue Zuercher Zeitung consideră că Ahmadinejad nu este nicidecum eroul arabilor, de vreme ce până şi presa libiană, care susţinea aproape necondinţionat ieşirile verbale ale preşedintelui iranian, manifestă o evidentă reţinere.

Uşor diferit stau lucrurile în Egipt, acolo unde cel mai important cotidian din ţară, "Al-Ahram", publică pe prima pagină un material despre conferinţa antirasism, inserând însă în şapou o trimitere la o declaraţie secretarului general al ONU, Ban Ki Moon, conform căruia islamofobia este rasism. Delegaţii palestinieni pe de altă parte, nu au ezitat să sublinieze faptul că nu orice critică adusă Israelului are caracter rasist.

Ne întoarcem la Frankfurter Allgemeine Zeitung, care se referă la adoptarea în unanimitate de către Naţiunile Unite a declaraţiei finale la conferinţa antirasism, cu trei zile înainte de termenul planificat. Prin prematura adoptare a textului documentului, scrie Frankfurter Allgeimeine, ONU a dorit să preîntâmpine rediscutarea şi reajustarea declaraţiei. În acelaşi timp, Franţa a criticat Statele Unite pentru boicotarea conferinţei.

Acelaşi cotidian german citează un sondaj de opinie efectuat în Israel la cererea Institutului Konrad Adenauer. Sondajul relevă că doar 9 la sută din israelieni văd în Uniunea Europeană un partener potrivit pentru negocierile procesului de pace în Orientul Apropiat, în timp ce 56 la sută din cei intervievaţi preferă Statele Unite ca negociator în procesul de pace.

În fine, din Sueddeutsche Zeitung aflăm că pensiile private sunt şi devin tot mai nesigure, iar pensia de la stat nu va putea garanta nici pe departe un standard de viaţă acceptabil.

Însă cu ce unitate de măsură mai putem calcula standardul de viaţă, când aflăm din Stuttgarter Zeitung că zeci de mii de oameni din Sri Lanka fug încotro apucă de teama de a nu fi omorâţi în luptele dintre armată şi rebelii tamili, care controlează coasta de nord a ţării? Între cincizeci de mii şi o sută de mii de oameni se află încă în zona de conflict.

Autor: Vlad Drăghicescu
Editor: Medana Weident