Discursul lui Obama privind reformarea NSA întâmpină rezerve

Discursul preşedintelui SUA, Barack Obama legat de activităţile de spionaj ale agenţiei NSA a fost aşteptat cu mare interes în Europa. Iar după discursul care a durat aproximativ 45 de minute, reacţiile de la Berlin şi Bruxelles au fost pozitive, dar nu entuziaste. Comisia Europeană a trimis o purtătoare de cuvânt în faţa ziariştilor, care a declarat, lacunar, că discursul lui Obama demonstrează luarea la cunoştinţă, la Washington, a îngrijorării îndreptăţite a UE.

La Berlin, purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, a declarat la rândul său că salută intenţia administraţiei americane de a acorda pe viitor o mai mare atenţie drepturilor cetăţenilor ne-americani. El a repetat afirmaţia că "pe teritoriul german trebuie respectată legislaţia germană, inclusiv şi tocmai de către aliaţii şi partenerii noştri cei mai apropiaţi". Nu trebuie uitat în context că legile germane sancţionează aspru activităţile de spionaj.

Una din preconizatele schimbări la nivelul activităţii NSA vizează nemijlocit guvernul german. Potrivit preşedintelui Obama, şefilor de stat şi de guvern prietenilor nu le vor mai fi interceptate pe viitor convorbirile telefonice. Este o referire clară la Angela Merkel, al cărei telefon mobil pare să fi fost monitorizat. În plus, şeful Casei Albe a promis că de acum înainte străinii vor avea în parte aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii SUA, în privinţa protecţiei sferei lor private.

Pe de altă parte, Barack Obama s-a folosit de ocazie pentru a lua apărarea serviciilor sale secrete. El a subliniat că acestea au reuşit să împiedice mai multe atentate teroriste inclusiv în străinătate, salvând astfel viaţa unor oameni. De aceea serviciile vor continua să stocheze date referitoare la intenţiile altor guverne, a mai afirmat preşedintele american.

Ministrul german al Justiţiei, social-democratul Heiko Maas, insistă pe acest fundal în favoarea semnării unui acord anti-spionaj cu SUA. El a declarat ziarului Bild am Sonntag că "abia după ce un astfel de acord va fi semnat, care să protejeze datele tuturor cetăţenilor, vom putea recăpăta încrederea pierdută". Ori, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar laburist din Bundestag, Niels Annen, a remarcat pentru DW că "posibilitatea semnării unui astfel de acord a lipsit cu desăvârşire din discursul preşedintelui Obama".

Conservatorii şi laburiştii germani sunt sceptici

Nici preşedintele grupului parlamentar pentru politică internă, conservatorul Wolfgang Bosbach, nu este pe deplin mulţumit de discursul lui Obama. El a declarat cotidianului "Rheinische Post" că "acesta nu va contribui la liniştirea cetăţenilor din Germania. Cred, a continuat responsabilul, că americanii vor culege în continuare fără motiv date, inclusiv în rândul aliaţilor". Iar preşedintele comisiei pentru politică externă din Bundestag, conservatorul Norbert Röttgen, a apreciat că discursul lui Obama "a fost mai degrabă unul de natură tehnică".

Assange şi Amnesty Internaţional au exprimat dezamăgire

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, consideră că afirmaţiile preşedintelui american sunt complet insuficiente. Pentru postul de televiziune CNN, Assange a declarat: "Este penibil pentru un şef de stat, să vorbească 45 de minute fără a spune aproape nimic". Assange, blocat din anul 2012 în interiorul Ambasadei Ecuadorului de la Londra, unde a solicitat azil, a evidenţiat că nu are nicio importanţă dacă şefii de stat şi de guvern aliaţi, între care Merkel, nu vor mai fi supravegheaţi, câtă vreme vor fi în continuare ascultate telefoanele oamenilor cu care aceştia vorbesc.

La rândul său, şeful Amnesty International USA, Steven Hawkins, consideră că măsurile anunţate de Obama sunt insuficiente pentru a pune capăt la nivel mondial îngrijorării provocată de uriaşul sistem american de supraveghere.