E mai simplu pentru rusi sa manipuleze alegerile din Europa sau din SUA decat este pentru americani sa influenteze politica din Rusia (Ziare.com)

Punctele tari ale liberalismului ii sunt, in egala masura, si vulnerabilitati, intr-o epoca in care propaganda, minciuna si regimurile politice semiautoritare par a acapara agenda, spune istoricul Ian Buruma.

Dar democratia se poate reinvata, atata vreme cat o practici si cat construiesti institutii democratice. Iar presa este una dintre acestea.

Ian Buruma, venit la Bucuresti pentru Festivalul One World Romania, este istoric si eseist anglo-olandez care traieste in Statele Unite. A studiat literatura chineza la Universitatea din Leiden si cinematografia japoneza la Universitatea Nihon din Tokio.

Scrie consistent despre cultura asiatica, indeosebi despre cea din China si din Japonia secolului XX. Incepand din 2003, tine cursuri de jurnalism si drepturile omului la Bard College. Este considerat unul dintre cei mai importanti intelectuali europeni contemporani, detinator al Premiului Erasmus (2008) si al Premiului Abraham Kuyper (2012).

Se numara printre colaboratorii cei mai cititi ai publicatiilor New Yorker, New York Times si NewYork Review of Books.

In limba romana au aparut, la Editura Humanitas, "Anul Zero. 1945, o istorie" si "Occidentalismul. Razboiul impotriva Occidentului" (scrisa impreuna cu Avishai Margalit) .

1945 nu a fost un an egal pentru lume, nici macar pentru Europa. O parte a Europei nu a avut sansa de a trece prin etapele unui proces de vindecare si reconstructie, pentru ca, iata, a intrat direct in dictatura comunista. Si comunismul a ramas aici pentru inca aproape jumatate de secol. Cum se vede astazi acest clivaj?

Exista inca acest clivaj, in majoritatea tarilor din Estul si Sud-Estul Europei se vede cat de greu este sa treci de la eliberarea de comunism la un stat liberal si democratic. Iar faptul ca celelalte state liberale si democratice au problemele lor nu ajuta prea mult.

Intr-un fel, pericolul autoritarismului este peste tot, asa incat, cu toata ca exista inca acel clivaj, probabil ca nu mai este atat de larg pe cat credeam. Exista oameni in tarile democratice vechi, inca democratice si liberale, care ii admira pe liderii autoritari, de exemplu pe Viktor Orban si Donald Trump.

Dar este totalitarismul mort si ingropat in Europa?

Nu poti spune ca e mort si ingropat, pentru ca nu se stie niciodata. Noua forma de totalitarism nu e la fel de totalitara.

Ceea ce diferentiaza Ungaria lui Orban de dictatura comunista sau de cea fascista este faptul ca pentru cea mai mare pare a clasei mijlocii, care o duce bine economic, si nu are prea multe procupari politice, viata pare chiar buna. Rau este pentru cei care cred in libertatea de exprimare, in libertatea artistica, in dezbateri politice.

E ceva aici din modelul chinezesc, adaptat local. Modelul sovietic a esuat, in mod evident, dar cel chinezesc, care a adoptat capitalismul si are clasa de mijloc, este destul de prosper. In acelasi timp, din punct de vedere politic, exista autoritarism. Pare insa ca functioneaza, din punct de vedere material, pentru multa lume.

A devenit un loc comun sa spui ca liberalismul e in criza. Poate fi liberalismul inlocuit cu aceste noi curente, populiste, autoritare?

Da, bineinteles, insa problema este pentru cat timp. Eu cred ca slabiciunea modelului chinezesc, si folosesc acest model pentru a explica si ceea ce se intampla in Europa de Est, este ca depinde foarte tare de economie. In timp ce in modelul liberal, chiar si in situatii de criza economica, oamenii pot alege alt partid, au dreptul de a critica, exista flexibilitate politica.

In modelul chinezesc, daca economia incepe sa mearga foarte prost, iar clasa de mijloc observa ca nu mai prospera, apare o problema politica serioasa, deoarece acolo nu exista niciun fel de flexibilitate. Si atunci, cel mai probabil guvernele vor face apel la nationalismul dus la extrem.

La fel a fost si cu comunismul, a fost invalidat economic.

In Uniunea Sovietica, cred ca statul ar mai fi putut sa existe, in ciuda problemelor economice. Nu cred ca explicatia pentru caderea URSS sta doar in economic.

Unul dintre sentimentele pe care est europenii le-au resimtit dupa cel de-Al doilea razboi mondial este cel al abandonului. Ati spune ca Uniunea Eruopeana a reusit sa compenseze abandonarea acestor tari in mainile lui Stalin?

E o intrebare dificila pentru mine, eu nefiind din Europa de Est. Nu stiu in ce masura a compensat. Faptul ca in Bucuresti vezi multe steaguri ale Uniunii Europene, cu siguranta mai multe decat vezi in Londra, arata ca aici exista o dorinta mare de a ramane in familia europeana.

Citiți interviul integral pe ziare.com accesând linkul de mai jos.

Mai mult pe aceeaşi temă