Europa în haos?

În rest comentatorii mai abordează varii subiecte, între care edificarea la Bonn, în Germania, a unui centru naţional de contracarare a atacurilor cibernetice.

Spaţii ample se dedică în continuare şi masacrării civililor în Siria. Fiindcă, spre iritarea şi enervarea Turciei, al cărei guvern, bun prieten până acum al regimului dictatorial de la Damasc, se vede nevoit să-şi schimbe cursul radical, mase tot mai mari de refugiaţi sirieni îşi croiesc drum spre frontiera turcă.

Iar Ankara intenţionează, după cum scrie ziarul berlinez taz, să instituie o zonă de protecţie în proximitatea graniţei.

În răstimp, se revarsă valuri de cerneală consacrate şi situaţiei politice neclare, de la Atena, şi rebeliunii grecilor împotriva zonei Euro, şi revendicărilor draconice de economisiri adresate de europeni şi alţii statului elen. Frankfurter Rundschau îşi pune în context întrebarea ce s-ar întâmpla oare în Germania dacă li s-ar solicita contribuabililor să economisească la sânge, aşa cum li se cere grecilor. Potrivit ziarului de stânga din Frankfurt, comuniştii ar ajunge la putere.

Tagesspiegel din Berlin semnalează gâlcevile politice interne şi luptele pentru putere de la Atena. Rheinische Post nu-şi ascunde, în context, dezamăgirea pe care i-o provoacă zavera grecească şi „populismul” partidelor din parlamentul atenian, deopotrivă vinovate pentru actuala criză existenţială a statului grec, care-şi manifestă dezbinarea într-un moment care ar reclama, dimpotrivă, solidaritate şi unitate. Certurile elitei politice greceşti, scrie ziarul, „alimentează îndoielile legate de capacitatea ei de a impune măsurile de salvare inevitabile”.

În context ziarul conservator Die Welt, care apare la Berlin este convins că terapia de şoc ce ar urma să i se aplice statului elen, nu poate fi impusă împotriva crescândei rezistenţe a grecilor. Această imposibilitate, mai scrie ziarul, e tot mai evidentă. „Iar economiştii se îndoiesc oricum de posibilitatea de a se repune pe picioare o ţară atât de înglodată în datorii, fără să i se reeşaloneze în mod dur şi fără să i se ierte o parte din debite”.

Ca atare, contribuabilii europeni „nu ajută Grecia, aşa cum afirmă, ca nişte mori stricate, auto-desemnaţii salvatori ai statului elen, ci îi finanţează doar povara datoriilor, care devine astfel tot mai grea. Ce tragedie!” exclamă în concluzie, dezolat, ziarul berlinez.

Ce s-ar întâmpla însă dacă statele europene, aflate acum în dilemă, i-ar lăsa pe greci să se prăbuşească în insolvenţă? Potrivit celor două scenarii propuse de Tageszeitung din Berlin, a-i lăsa pe greci să dea faliment ar însemna să se provoace un haos general: băncile elene s-ar prăbuşi, statul nu-şi ar mai putea achita creditele, fiind eliminat din zona euro. Ar urma probabil în pas grăbit şi irlandezii şi portughezii. Cealaltă variantă ar implica, potrivit ziarului, extinderea ajutoarelor europene, şi o Uniune care să accepte că grecilor nu li poate cere un program draconic de austeritate, întrucât economisirile îi vâră şi îi menţin în recesiune.

Ziarele mai consemnează că Germania şi Franţa sunt profund dezbinate şi ele, în privinţa ajutorării Greciei, şi că premierul luxemburghez Juncker, şeful grupului euro, exercită presiuni asupra Berlinului să grăbească adoptarea programului de susţinere a Atenei.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident