Est-europenii îl plac pe Trump

Când Donald Trump spune ceva, deseori este șocant, vulgar și adevărat, așa cum constată publicistul conservator Tucker Carlson. El a ajuns la această concluzie, după ce a făcut unele observații legate de părul lui Trump. Replica președintelui nu a întârziat: freza lui Carlson este într-adevăr mai reușită dar el, Trump, are parte de mai mult sex ("I get more pussy"). Cum poate spune așa ceva, s-a întrebat Carlson, care însă a recunoscut, în final, că Trump are dreptate.

La noi, în centrul și estul Europei, astfel de afirmații sunt la ordinea zilei, iar politicienii sunt deseori necivilizați. Precum președintele Cehiei, Milos Zeman, care declara, la un moment dat, că activiștii de mediu ar trebui "arși, urinați pe ei iar resturile lor puse la saramură". Sau cel mai puternic om din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, care îi definea pe imigranți ca fiind "paraziți și protozoare".

Europa de Est îl place pe Trump

Este probabil unul din motivele pentru care Trump este mai apreciat la noi decât la germani. Nouă ne plac provocările, bărbații duri și cuvintele clare, cu cât mai grosolane cu atât mai bine. Nu este doar vina lui Trump că nu este bine văzut în occident și în alte părți din Europa, dar are mare trecere în răsăritul UE. În est, el este apreciat, pentru că America se bucură de multă simpatie. În vechea Uniune Europeană, America este din principiu mai puțin plăcută, deși europenii și mai ales germanii se consideră în mod ciudat ca fiind occidentali. Occidentul este, iar noi în răsărit știm bine asta, America (și Anglia). Numai aceste două puteri sunt pregătite să lupte pentru libertate, dacă este nevoie. Restul este dominat de birocrați, de reglementări, chiar de lașa Europă continentală, ale cărei elite intelectuale intenționau să îl impiedice pe fostul președinte american, Ronald Reagan, să câștige Războiul Rece. Chiar dacă încrederea în președintele SUA scade, în Europa de Est imaginea pozitivă asupra Americii de Nord rămâne neatinsă. Nu însă și în vestul continentului, unde SUA au fost condamnate în timpul adminstrației George W. Bush, apreciate apoi sub conducerea lui Obama, și din nou condamnate sub Trump.

Concluzia ar putea fi că noi, est-europenii, observăm mai atent și gândim mai realist.

Stilul lui Trump? Caracter puternic. Nouă ne plac persoanele de caracter. Poziția lui față de migrație? Indentică cu poziția noastră.  Politica lui pe linia "America first"? Exact ca și la noi, unde Orbán spune "Ungaria înainte de toate", în timp ce la Varșovia se proclamă "Polonia înainte de toate". Întrucât nici Ungaria și nici Polonia nu sunt America înseamnă și că nu ne putem baza pe Trump, care nu vrea binele nostru, ci al americanilor. Iar noi nu urmărim binele lui, ci al nostru. Ceea ce este normal și sincer.

SUA ca putere garantă a estului

În Europa Centrală și de Est (evident mai puțin în occident) se analizează interesele comune și mai puțin comune. Războiul comercial pornit de Trump împotriva UE? Ne afectează, dat fiind că facem parte din comunitate. Slăbirea politică a UE? Ne poate ajuta, în condițiile în care Vestul ne obligă să facem lucruri pe care noi le respingem. Contează așadar să ne apărăm de dezavantajele provocate de Trump și SUA și să le facem curte unde avem de profitat, pentru a căuta în final compromisuri pragmatice. .

În principiu, Trump este convins că SUA sunt și trebuie să rămână cea mai puternică ţară din lume.Make America great again! Este cea mai puternică garanție pentru siguranța noastră, pe care ne-o putem închipui. O Americă fără poftă de dominare este o țară care nu ne mai poate apăra. În mod sigur, în caz de nevoie, germanii nu ne vor apăra și nici francezii. De ruși, de exemplu. Cu care facem afaceri de bună voie, atâta vreme cât nu ne amenință.

Boris Kálnoky, născut în 1961, este corespondent în Ungaria pentru Die Welt și alte medii în limba germană.

El este autorul cărții "Ahnenland" (”Glia strămoșească”), Ed. Droemer 2011, în care evocă urmele strămoșilor săi - printre altele ministrul de Externe din vremea Austro-Ungariei, Gustav Kálnoky.