Europa, România şi integrarea în UE

Intre cel de-al doilea război mondial şi actuala confruntare globală cu terorismul islamic, trecutul, prezentul şi viitorul Europei văzute între altele din prespectiva barbariei unice a nazismului, dar şi a ororilor comuniste, care i-au urmat în est se regăsesc din plin în ziarele occidentale. Deloc întâmplător, la câteva zile înaintea aniversării a 6 decenii de la eliberarea continentului de coşmarul hitlerist.

Concomitent, nu puţini observatori abordează crescândul scepticism vesteuropean faţă de extinderea UE. In context, Suedeutsche Zeitung din Muenchen abordează pe larg revendicările conservatorilor germani, care solicită renegocierea tratetelor de aderare cu România şi Buglaria.

Ziarul bavarez reproduce pe larg opinia contrară a demnitarului creştin-democrat Volker Ruehe, revenit recent dintr-o călătorie în România şi Republica Moldova. Respingând poziţia colegilor săi de la vârful UCD, Ruehe, citat de Suedeutsche Zeitung a subliniat că „nu mai e nimic de renegociat, decisivă fiind în prezent transpunerea acordurilor convenite”.

Amintind de ameliorările în 11 domenii, socitate de UE României, Ruehe a evocat eventualitatea aplicării clauzei de salvgardare, şţi deci posibila amânare pe un an a aderării, în cazul în care Bucureştiul nu-şi va îndeplini obligaţiile. Pe de altă parte însă, Ruehe a subliniat necesitatea amorsării unei „ofensive informaţionale a clasei politice germane în vederea explicării mai clare decât până în prezent a faptului că Germania profită enorm de pe urma extinderii”.

Sueddeutsche Zeitung evocă poziţia divergentă faţă de cea a lui Ruehe adoptată iniţial de liderul creştin-social bavarez Edmund Stoiber, iar la finele acestei săptămâni de colegul său creştin-democrat Peter Mueller, din landul Saar, care a arătat înţelegere faţă de incapacitatea multor cetăţeni de a pricepe, citez, „necesitatea unei extinderi precipitate”, citat închis. Ziarul relevă că formaţiunile conservatoare critică faptul că tratatele de aderare n-ar ţine cont în mod suficient de pericolul imigrării forţei de muncă ieftine din răsăritul continentului. In reacţie cancelarul Schroeder a respins criticile creştin-democrate calificându-le drept „populiste” şi de natură „să compromită ideea unei Europe unite”. Or, creştin-democratul Ruehe a subliniat la rândul său că „extinderea UE asigură stabilitatea exporturilor germane, de care vor beneficia toate părţile implicate; şi că teama de o invazie a mâinii de lucru ieftine e masiv exagerată devreme ce istoria a demonstrat că oamenii preferă să rămână la ei acasă dacă Europa se îndreaptă spre ei”. Dimpotrivă „pericolul unui aflux imigraţionist incontrolabil”, a mai afirmat Ruehe, „sporeşte odată cu înşelarea speranţelor europene ale statelor candidate”. In fine, demnitarul creştin democrat a respins şi orice tentativă de utilizare abuzivă a discuţiilor privind aderarea României şi Bulgariei, ori a Turciei în scopul abaterii atenţiei de la probleme interne ale UE.

Că nici stânga nu e la adăpost de populism şi că temerile referitoare la extinderea UE au cel puţin în Germania un important corolar electoral, reiese din amplele articole consacrate (în ziarele de limbă germană) criticilor masive la adresa capitalismului formulate de şeful partidului social-democrat Franz Muentefefering. In context ziarul berlinez die Welt publică un amplu comentariu, potrivit căruia condamnarea tot mai stridentă în ultima vreme a capitalismului nu e decât o pură tactică de deviere a atenţiei generale de la eşecul economic al clasei politice germane. Pentru a masca incapacitatea ei de combate şomajul, liderii politici, scrie ziarul, acuză concernele şi pe patronii lor de a transfera capacităţile lor de producţie în state cu mână de lucru ieftină. Or, „această dezbatere nu e deloc profitabilă pentru Germania” estimează cotidianul, potrivit căruia Republica Federală nu-şi va asigura şanse optime decât dacă se va adapta competitivităţii globale.

Ziarele se ocupă şi de continuarea ofensivei terorismului islamist, între altele prin atentatele comise recent în Egipt, menite, potrtivit unui ziar berlinez „să distrugă turismul, coloana economică a acestei ţări”.

In acelaşi timp unii comentatori se arată îngrijoraţi de efectele posibile ale filmului „Regele cerului”, semnat de Ridley Scott. Intrucit pelicula sa abordează cruciadele, unii observatori consideră că în ciuda manifestei lui corectitudini politice, filmul ar putea exacerba tensiunile dintre creştini şi musulmani. Importanţa chestiunii ţine de fundalul unor astfel de temeri, întemeiate pe iluzia potrivit căreia occidentul ar fi el însuşi de vină pentru ura care a provocat atentatele de la 11 septembrie.

Die Welt relevă că „occidentul a pierdut războaiele cu musulmanii pentru controlul Ţării Sfinte, ceea ce ar putea să-i fi adus un câştig cert: conştiinţa apuseană că o confruntare militară în numele unui prezumtiv ordin divin nu reprezintă piatra filosofală”. Infrângerea cruciaţilor în Ţara Sfântă a deschis calea apusului spre explorarea comorilor raţiunii, recolta ei aducând-o după câteva generaţii Renaşterea. Incât acuzele formulate la adresa teoriei „ciocnirii civilizaţiilor”, formulată de (politologul american) Samuel Huntington, căruia i se reproşează că evidenţierea potenţialului de ură islamist ar omite rădăcinile istorice ale acestei vrăjmăşii păcătuiesc prin trunchierea realităţii. „Mai productivă promite să fie întrebarea privind şansele pe care le-ar deschide lumii islamice un eventual eşec al fanaticilor război musulmani ai credinţei”, reliefează Die Welt.