Urmărirea cazurilor de Covid19 cu aplicații?

Deutsche Welle: În multe țări ale UE se lucrează febril la crearea de aplicații mobile destinate identificării persoanelor ce au intrat în contact cu oameni infectați cu coronavirus. Domnule Breyer, dumneavoastră, în calitate de militant pentru respectarea sferei private, membru al Parlamentului European din partea Partidului Piraților sunteți împotriva unei astfel de aplicații. De ce?

Patrick Breyer: Aceste ”aplicații de urmărire” funcționează mai puțin bine în controlul infecțiilor decât monitorizare umană, măcar pentru motivul că mulți oameni nu le folosesc deloc. Este complet iluzoriu să presupunem că 60 la sută sau mai mult din populație ar putea folosi această aplicație. În Singapore, care are experiență în acest domeniu, doar 20 la sută dintre posesorii de smartphone au descărcat aplicația. În Austria procentul este de numai 5 la sută. Prin urmare, utilizarea acestei aplicații este foarte îndoielnică. Pe de altă partea, ea implică pericole foarte evidente la adresa sferei private și a drepturilor noastre fundamentale.

În condițiile în care aplicația trebuie utilizată de cel puțin 60 la sută din populație, iar oamenii nu o acceptă, ar mai trebui promovată această inițiativă?

Dacă oamenii ar ști cu adevărat care sunt pericolele acestei aplicații, cred că ar fi mult mai reticienți în privința instalării lor. Să începem cu producătorii sistemelor de operare: Apple și Google. Pentru a face posibilă utilizarea acestei aplicații, cele două companii schimbă sistemele de operare ale tuturor smartphone-urilor. Nimeni nu știe exact ce se schimbă pentru că Apple și Google nu permit nimănui să inspecteze modificările, explicând că este vorba despre secret de afaceri.

Aș aminti că aplicațiile nu sunt deloc standardizate la nivelul UE. Mai multe țări, cum ar fi Franța, vor ca informațiile de contact să fie colectate la nivel central, pe serverele guvernului, nu doar la nivel local pe telefoanele utilizatorilor. În multe țări se ia în considerare chiar obligarea oamenilor de a folosi aceste aplicații. Asta înseamnă că dacă vrei să călătorești sau să mergi la restaurant ești obligat să folosești o astfel de aplicație. În acest caz dusă este utilizarea ei voluntară.

Totuși, Comisia Europeană insistă asupra folosirii aplicației în mod voluntar și a stocării datelor la nivel local. Ați făcut trimitere la țări din Asia. Aplicațiile sunt folosite acolo. Nu crezi că au vreun efect?

În opinia mea, China nu este un model. Acolo există un regim autoritar care utilizează această tehnică pentru a monitoriza populația, pentru a-i arunca pe oameni în închisoare și a oprima minoritățile. Cred că în această criză avem nevoie de suficiente echipamente de protecție și capacități de tratament. Mai avem nevoie și de un număr satisfăcător de teste, care continuă să cam lipsească. Avem nevoie de vaccinuri, care să fie disponibile. Și mai avem nevoie să ne pregătim pentru viitoare pandemii, capitol la care am avut unele deficiențe. Proiectarea unei tehnici noi nu poate ascunde aceste insuficiențe.

O persoană recent infectată ar trebui să informeze aplicația astfel încât persoanele ce au intrat în contact cu aceasta în ultimele două sau trei săptămâni să fie alertate. Prin urmare, persoana infectată ar pune în carantină sute de persoane. Credeți că cei afectați vor declanșa cu adevărat această alarmă?

Există o probabilitate foarte mare ca această aplicație să vă trimită notificări eronate. Aceasta înseamnă că nu există niciun risc de infecție pentru dumneavoastră. Este posibil să fi trăit doar perete în perete cu cineva care este infectat, sau poate ați vorbit cu cineva printr-un geam sau stând spate în spate cu o persoană. Aplicația va raporta toate aceste cazuri. Cred că asta ar duce la o mulțime de notificări false. De aceea, studiile arată că apelarea telefonică umană a persoanelor de contact, așa cum sunt făcute în acest moment, sunt mult mai eficiente. Mai ales că foarte puțini folosesc de fapt această aplicație și multe contacte reale nu ar fi înregistrate cu ajutorul ei.

S-ar putea combina notificarea electronică și comunicarea cu oficiile de sănătate pentru a putea urmări lanțurile de infecție prin implicarea unui număr mic de angajați?

Este posibil ca aceste aplicații să fie o măsură de reducere a personalului. Acolo unde ar fi nevoie de personal, se merge pe varianta economiilor. Cu toate acestea, riscul este de a trimite notificări false în masă, care pot produce nesiguranță, chiar panică în rândul populației. Un alt pericol este că oamenii se obișnuiesc să fie înregistrați și monitorizați în mod permanent. Există riscul ca polițiștii și agențiile de informații să poată utiliza aceste date pentru a pune în aplicare carantina, așa cum se face în unele țări. Mai mult, tehnologia ”bluetooth” ar putea fi folosită pentru a fi urmăriți în magazine prin așa-numita ”urmărire offline”. Semnalele bluetooth face acest lucru posibil.

Mulți oameni spun că nu le pasă de protecția datelor dacă acestea pot preveni infecțiile. Oricum, telefonul mobil știe totul despre noi - unde ne ducem, când dormim, care ne este condiția fizică, spun aceștia. Ce credeți despre această argumentație?

Nu există nicio dovadă și niciun exemplu că o astfel de aplicație ar fi contribuit semnificativ la reducerea infecțiilor. Dimpotrivă, un studiu britanic arată că monitorizarea umană a contactelor cu infecții este mult mai eficientă. Cred că atunci când vine vorba de sănătatea noastră, nu trebuie să reducem costurile, ci să plătim personalul necesar protejării oamenilor.

Patrick Breyer (43 de ani) este europarlamentar din 2019. El este unul din cei patru membri ai ”Partidului Piraților”, formațiune care își îndreaptă atenția în principal către politicile digitalizării și către protecția datelor. De asemenea, juristul Patrick Breyer a fost anterior judecător la curtea regională din Kiel și membru al Parlamentului din landul Schleswig-Holstein.