Europenii au de ales

În România, Germania şi în alte 19 ţări ale Uniunii au loc duminică alegerile europarlamentare. Germania trimite cei mai mulţi deputaţi în Parlamentul din Bruxelles şi Strasbourg - 96 dintr-un total de 751 - fiindcă este ţara cu cea mai numeroasă populaţie dintre toate cele 28 de membre ale UE. Drept de vot au în Germania 64,4 milioane de oameni, dintre care 61,4 sunt germani şi aproape trei milioane sunt cetăţeni ai altor state ale UE. În şapte ţări membre, europarlamentarele au avut loc deja; în Marea Britanie, Olanda, Irlanda, Letonia, Cehia, Slovacia şi în Malta cetăţenii şi-au ales deja favoriţii în cursul zilelor de joi, vineri şi sâmbătă.

Absenteism în creştere

Potrivit previziunilor, absenteismul va fi de această dată chiar mai mare decât în urmă cu cinci ani. La europarlamentarele din 2009, numai 43 la sută din cetăţenii cu drept de vot s-au dus la urne. Sâmbătă, după închiderea localurilor de vot din Letonia, şeful Biroului Electoral Central din Riga a constatat că participarea a fost de numai 30 la sută. În Cehia se caută deja motivele care i-au determinat pe oameni să rămână în proporţie covârşitoare la casele lor. Potrivit unui sondaj realizat în ajunul scrutinului de televiziunea publică din Praga, aproape jumătate din cehi consideră alegerile europarlamentare de prisos, fiindcă nu produc nicio schimbare.

Chiar dacă există deja prime prognoze cu privire la preferinţele electoratului, date oficiale se comunică abia începând cu ora 0.00, ora României, când se închid ultimele localuri de vot din Italia.

Cu oarecare încordare sunt aşteptate mai ales rezultatele partidelor de extremă dreaptă, populiste şi eurosceptice din ţările UE. În timp ce Partidul pentru Libertate (PVV) din Olanda, condus de euroscepticul Geert Wilders, pare să fi obţinut un rezultat cu mult sub aşteptări, în Marea Britanie partidul anti-UE UKIP s-a clasat, probabil, pe primul loc, devansând partidele tradiţionale, conservator şi laburist. Sociologii aşteaptă şi în Franţa o întărire masivă a formaţiunii eurosceptice Front National, condus de Marine Le Pen. În Germania, după anularea pragului electoral de 3 %, este posibil ca formaţiunea de extremă dreaptă NPD să trimită măcar un reprezentant în Parlamentul European.