Fake News şi alegerile parlamentare din Germania

Până acum nu s-a înregistrat niciun scandal de proporţii. Şi există destule indicii că situaţia va rămâne neschimbată până în 24 septembrie - ziua în care germanii sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege parlamentul. Scepticii vor avea ocazia cel târziu atunci să se relaxeze şi să poată spune că alegerile n-au fost influenţate de neadevăruri lansate voit printre alegători. Şi tot atunci vor vedea şi cei care au sperat să manipuleze electoratul prin fake news că minciuna are picioare scurte.

Acelaşi lucru este valabil şi-n cazul afişului electoral prin care, nu se ştie cine, urmărea să întărâte lumea contra cancelarei Angela Merkel. "Pentru o Germanie în care să trăim bine şi cu drag" este sloganul creştin-democraţilor (CDU). Ştirea falsă (prin asocierea a două imagini - unul cu afişul electoral al CDU şi altul cu un afiş SED, desigur fals) că sloganul ar fi fost furat de la partidul-stat din fosta RDG (SED) urmărea s-o prezinte pe cancelara care a copilărit în estul Germaniei ca pe o eternă comunistă. Într-un ziar de satiră ar fi fost gagul potrivit pentru a ilustra alunecarea spre stânga a conservatorilor din CDU.

Cum abordează partidele din Germania problematica ştirilor false

Ca metodă de manipulare în reţelele de socializare, ştirea mai sus amintită rămâne însă o tentativă de discreditare a cancelarei Merkel şi a formaţiunii pe care o reprezintă în cea mai fierbinte fază a campaniei electorale din 2017.

Însă nici măcar autorii acestor informaţii eronate sau cei care le-au lansat nu cred că fake news ar putea influenţa în mod decisiv alegerile parlamentare. Cu toate acestea, în Germania, mulţi se tem că ştirile false ar putea produce rău. 

Temerile lor nu sunt complet nefondate. Într-adevăr, ştirile false răspândite în vasta reţea online ar putea influenţa opinia publică. Iar sub impresia campaniei electorale sălbatice din SUA, din 2016, acestea ar putea produce anxietate. Cu toate acestea, nu cu multă vreme înaintea alegerilor, situaţia s-a calmat. În partidele din Germania domină liniştea.  

Măsuri contra ştirilor false

Conservatorii spun că urmăresc îndeaproape felul în care se răspândesc ştirile false în mediul online. "Dar fiindcă multe fake news apar în grupuri sociale relativ mici, influenţa acestora n-ar trebui supraestimată", comunică CDU. Totuşi, ştirile false nu sunt complet inofensive şi ar putea dăuna dezbaterii privind cultura democraţiei în campania electorală.

Spre deosebire de alte formaţiuni politice, în principiu, CDU nu comentează ştirile false care vizează partidul şi nici nu vorbeşte despre măsurile luate atât pentru contracararea posibilelor efecte ale acestora, cât şi împotriva celor care le-au lansat. Ecologista Renate Künast are, în schimb, altă strategie. Victimă a unui atac cu fake news în 2016, Künast  a luat atitudine şi a depus plângere. Politicianei ecologiste i-a fost atribuit un citat, inventat desigur. "Tânărul refugiat traumatizat a ucis, dar totuşi trebuie să-l ajutăm", ar fi spus doamna Künast legat de acuzaţia de crimă adusă unui refugiat care a omorât o studentă în oraşul Freiburg.Ecologiştii au încredere în "pompierii" din reţea

În formaţiunea ecologistă fiecare persoană afectată decide pentru sine cum abordează fenomenul ştirilor false. Cu lupta defensivă contra neadevărurilor lansate pe internet sunt responsabili "pompierii de reţea" - un grup de pe Facebook, format din aproximativ 3000 de utilizatori, care declanşează alarma atunci când apar ştiri false cu potenţial periculos - din punctul de vedere al ecologiştilor.

În actuala campanie s-a întâmplat de vreo 10-20 de ori, afirmă managerul de campanie Robert Heinrich. Pompierii de reţea mai au misiunea de a contracara atacurile la persoană lansate în mediul online, dar şi de a face cunoscut mesajul ecologiştilor. Heinrich vede cu ochi buni discuţiile legate de riscurile internetului în campania electorală, dar consideră şi că o campanie electorală în mediul online este o bună şansă de a ajunge la electorat şi pe alte căi pe lângă clasicul afiş electoral, care are "graniţele sale".

Fake News, Partidul Stângii şi Colin Powell

Nici membrii Partidului Stângii nu-şi fac griji în privinţa ştirilor false. De fapt, fake news nu sunt un fenomen nou - spune Thomas Lohmeier, şeful biroului PR de la sediul central al partidului. Lohmeier aminteşte de "bomba" anului 2003: Saddam Hussein deţine arme de distrugere în masă, pretindea atunci secretarul de stat american Colin Powell în faţa Consiliului de Securitate al ONU. Astfel justifica el războiul din Irak.    

Ulterior s-a dovedit că Powell a primit informaţii false de la propriile servicii secrete. Totul a pornit de la minciunile unui agent irakian, ale cărui afirmaţii nu au fost verificate. Este cazul ideal pentru a ilustra căile atât de diverse de răspândire a informaţiilor eronate. Ştirile contrafăcute au mereu efect fiindcă cineva a dat drumul în reţea unui neadevăr, iar alţii - naivii - iau de bun pretinsul scandal. Astfel îi poţi crea prejudicii unui adversar politic.

Ce relevanţă au ştirile false plasate în reţea şi care sunt căile pe care acestea sunt răspândite încearcă să afle cercetătorul Alexander Sängerlaub de la fundaţia berlinează "Noua Responsabilitate". În cadrul proiectului, Sängerlaub şi echipa sa au stabilit trei forme de fake news: pure invenţii, cele cu conţinut manipulat şi interpretare eronată în mod deliberat. 

Angela Merkel şi un selfie

Un exemplu clasic de ştire jumătate reală, jumătate falsă este fotografia cancelarei Angela Merkel alături de un refugiat sirian. Într-o ştire falsă, fotografia a fost asociată unei minciuni dovedite conform căreia tânărul ar fi comis atentatul de pe aeroportul din Bruxelles în 2016. Cercetătorul Alexander Sängerlaub le recomandă persoanelor afectate să reacţioneze calm. "Cel mai bine este să spui o nouă poveste", a declarat el pentru DW.

În opinia expertului, cea mai potrivită reacţie în faţa unui atac fake news a fost cea a preşedintelui Emmanuel Macron. În mijlocul campaniei electorale, când s-a speculat că ar fi homosexual, Macron şi-a păstrat cumpătul: "Ia uitaţi ce dezinformare ciudată din partea canalelor de ştiri ruseşti..."

"Deseori ajunge să faci presiuni publice", spune managerul de campanie al formaţiunii ecologiste Robert Heinrich. Prin "presiuni" se referă la comentarea ştirilor false de pe Facebook sau Twitter. În cele mai multe cazuri, autorii se dau bătuţi fiindcă n-au luat în calcul o asemenea reacţie, susţine Heinrich.

SPD şi ştirile contrafăcute

Asemănător politicienilor din CDU, nici social-democraţii nu sunt dispuşi la prea multă transparenţă în privinţa ştirilor false. La întrebările DW legate de modul de abordare a acestui tip de informaţii, un purtător de cuvânt al SPD a comunicat că toate textele despre SPD şi candidatul acestei formaţiuni la funcţia de cancelar postate în reţea sunt atent analizate. Când apare ceva, în SPD se decide "dacă şi cum" se va reacţiona.

Fake news nu sunt o noutate nici pentru social-democraţii germani. "Dar în campania electorală se înmulţesc tentativele de dezinformare a populaţiei." O tendinţă ce a putut fi constatată după nominalizarea lui Martin Schulz în cursa pentru conducerea viitorului guvern sau cu ocazia summitului G20 de la Hamburg.  

Date concrete despre amploarea fenomenului în Germania nu există deocamdată. Cu toate acestea, cercetătorii - precum cei ai fundaţiei "Noua Responsabilitate" - ne-ar putea livra curând, cel mai devreme în februarie 2018, detalii semnificative. După alegeri, experţii plănuiesc să efectueze o analiză de conţinut, să afle ce rămâne în memoria oamenilor în urma unei ştiri false: informaţia în sine sau felul în care a ieşit la iveală minciuna?

Dreptul la replică pe Facebook

Probabil nu-şi vor mai aminti deloc de ştirile false neînsemnate, apreciază Sängerlaub. După încheierea cercetărilor, experţii vor face recomandări pentru clasa politică, presă şi societate. Thomas Lohmeier (Partidul Stângii) are deja o recomandare: dreptul la replică după modelul existent în presa clasică. În opinia sa, mediile sociale ar trebui obligate să faciliteze dreptul la replică al persoanei afectate în grupul de utilizatori care a primit informaţiile false.    

Autor: Marcel Fürstenau / Claudia Ştefan