Femei la muncă în Spania - unele pleacă la căpşuni, dar ajung la bordel

Traficul de persoane este o afacere profitabilă. Multe femei din estul Europei sunt atrase în Vest cu promisiunea unui loc de muncă, a unei căsătorii sau chiar a înfiinţării unei afaceri proprii. Deseori, acestor femei li se confiscă actele de identitate după care sunt obligate să se prostitueze. Şi nu întotdeauna cele care reuşesc să scape depun plângere pentru că proxeneţii le ameninţă familiile rămase în ţară. Astfel, organizaţia spaniolă "Proiectul Speranţa" luptă pentru modificarea reglementărilor în vigoare referitoare la protecţia martorilor.

De-a lungul autostrăzii A4 Madrid în direcţia La Mancha, în spatele panourilor de protecţie din parcări, se găsesc nenumărate bordeluri. Multe dintre ele funcţionează ilegal, susţine Marta Gonzalez, avocat al organizaţiei "Proiectul Speranţa":

"Foarte multe femei se prostituează împotriva voinţei lor. Au fost aduse în Spania şi obligate să facă asta. Aceste femei nu au avut de ales, nu au bani, nu pot lua legătura cu familiile lor, nu pot decide când vor să lucreze şi nici nu îşi pot alege clienţii. Lumea trebuie să afle că multe dintre ele sunt nişte sclave."

Poliţia spaniolă estimează că aproximativ 20.000 de femei sunt constrânse să practice cea mai veche meserie din lume. Cine a trăit o asemenea experienţă nu vorbeşte cu plăcere despre ea, dar, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice afacerile murdare ale traficanţilor de persoane, Proiectul Speranţa a realizat o serie de interviuri cu victimele acestora. Iată declaraţia unei tinere, în vârstă de 20 de ani, din Ucraina pe care o vom numi Oxana:

"Am cunoscut un băiat pe internet. M-a invitat la o cafea, iar seara am ieşit la o pizza. Mi-a spus într-o doară că aş putea lucra în Spania, de pildă aş putea să spăl maşini, şi că dacă mai am vreo prietenă poate veni şi ea cu mine. Mătuşa lui, care trăieşte de mulţi ani în Spania, ne-ar putea rezolva toate formalităţile. Mi-a spus că pot s-o plătesc abia după ce încep să lucrez."

Exploatarea îmbracă multe forme

Termenul "trafic de persoane" nu este sinonim cu prostituţia, adaugă Marta Gonzalez. O altă faţetă a fenomenului este exploatarea prin muncă. Deseori victimele sunt obligate să presteze servicii în gospodării sau la ferme pe sume de nimic sau chiar gratis. Oricum ar fi, afacerea cu oameni este profitabilă, afirmă Marta Gonzalez:

"Conform Naţiunilor Unite aceasta este cea mai bănoasă afacere ilicită după traficul cu droguri şi arme. Fenomenul afectează toate statele lumii, indiferent că e vorba despre ţările de origine, de tranzit sau cele de destinaţie. Multe femei provin din Europa de Est. Traficanţii câştigă enorm de pe urma acestei forme de sclavagism. Am întâlnit cazuri în care femeile au fost tratate şi vândute ca nişte mărfuri."

Începând din anul 2000, victimele care colaborează cu autorităţile la prinderea traficanţilor primesc drept de şedere pe teritoriul Spaniei. Cu toate acestea, pentru multe femei, a se prezenta în instanţă este o decizie grea. Dacă nu depun mărturie sunt considerate imigranţi ilegali şi expluzate. În opinia iniţiatorilor proiectului "Speranţa" noile modificări legislative anunţate vor contribui la ameliorarea situaţiei acestor femei. Marta Gonzalez:

"Victimelor li se va acorda o pauză de gândire de 30 de zile, timp în care vor beneficia de protecţie. După expirarea acestui termen femeile ar trebui să decidă dacă depun mărturie sau nu. Până acum nu nici nu se punea problema de aşa ceva. Cine nu făcea plângere, era expluzat. Norvegienii, de exemplu, au o pauză de gândire de şase luni. Suntem de părere că, în Spania, aceasta ar trebui să fie de minimum trei luni."

Oxana, din Ucraina, a hotărât să colaboreze cu autorităţile.

"Într-o zi mi-am spus: ajunge! Nu mai pot! I-am telefonat unui client care a venit şi m-a luat. De un an de zile sunt liberă şi duc o viaţă normală împreună cu prietenul meu. Vrem să uităm trecutul şi să ne facem planuri de viitor, să ne întemeiem o familie."