Gaura neagră în ştiinţă şi găurile negre în politică

Vom dispărea într-o imensă gaură neagră? Întrebarea îi preocupă astăzi şi pe editorialiştii germani, care pentru a vizualiza posibilele efecte ale gigantului experiment de la sediul Cern din Geneva, au tipărit o mare pată neagră în deschiderea ediţiei de astăzi a Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Dincolo de previziunile mai mult sau mai puţin sumbre generate de testul mileniului, puciurile politice, fuziunile economice, catastrofele meteorologice şi întâlnirile sportive rămân în atenţia presei de limbă germană.

Dacă scapă cu bine din experimentul început astăzi, elveţienii ar mai avea un motiv de bucurie. La finalul unei vizite la Bucureşti, care a inclus şi mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, parlamentara Doris Leuthard i-a anunţat pe concetăţenii săi că migranţii de etnie romă din România nu sunt interesaţi de Eleveţia. După semnarea acordului de liberă circulaţie, autorităţile de la Berna se tem că ţara cantoanelor ar putea avea un destin similar cu cel al cizmei peninsulare. Dar, după cum anunţă în ediţia online de astăzi Neue Zürcher Zeitung, elveţienii nu trebuie să se teamă de un val de emigranţi români.

Anul trecut doar 600 de cetăţeni cu paşaport românesc au trecut graniţele elveţiene, cei mai mulţi în scopuri turistice sau de afaceri, ţin să mai precizeze jurnaliştii de la NZZ citând surse oficiale.

Găurile negre din România

Deşi economia românească evoluează într-un ritm accelerat, mai există probleme nerezolvate. Infrastructura, birocraţia, neîncrederea în justiţie dar mai ales corupţia sunt un alt fel de găuri negre pe harta geo-politică a României de astăzi, după cum a ţinut să precizeze politiciana elveţiană Doris Leuthard, la finalul vizitei pe pământ mioritic.

Infrastructura din România este amendată şi de germanii de la tabloidul Bild. În pregătirea meciului de cupa UEFA dintre Hamburger SV şi Unirea Urziceni, managerul echipei, Bernd Wehmeyer, a vrut să îşi facă o impresie despre condiţiile de la Urziceni, unde s-a aflat două zile. Concluzia este redată chiar în titlul articolului "Haos pur. Fără hotel, fără transmisiune directă, doar cu un trafic infernal".

Români de import pentru austrieci

Şi totuşi există domenii în care românii sunt lăudaţi şi primiţi cu braţele deschise şi dincolo de graniţe. În Austria, de exemplu, este clar că viitorul depinde de inteligenţa tinerilor emigranţi. Tocmai pentru a-şi asigura un viitor strălucit, austriecii oferă tinerilor din ţări cu potenţial, printre care se numără şi România, condiţii speciale pentru studii aprofundate. Detalii sunt oferite pentru ediţia online a publicaţiei Die Presse, de către un vizionar profesor de matematică.

Să fi fost şi Günther Verheugen vizionar atunci când a susţinut extinderea Uniunii Europene către Est?

Într-un amplu interviu publicat în Der Westen, fostul comisar responsabil de graniţele comunitare amendează practicile guvernelor de la Bucureşti şi Sofia, care au nevoie de mai mult sprijin pentru a-şi îndrepta greşelile inerente oricărui început, cu atât mai mult unuia european.

Verheugen găseşte însă şi o explicaţie pentru deficitele criticate şi în raporturile de ţară.

"România şi Bulgaria vin din cel mai întunecat trecut, nicăieri nu a fost atât de rău. Procesul de transformare a fost şi rămâne în acestă zonă unul dintre cele mai complicate"

Complicat de înţeles va fi pentru novici dar nu numai pasul făcut de Ikea în nordul României. La numai doi ani de la inaugurarea unei fabrici de mobilă, centrul va fi închis. Explicaţia? Potrivit austriecilor de la Wirtschaftsblatt, achiziţiile masive de masă lemnoasă operate de firme austriece au falimentat practic ambiţiosul proiect al suedezilor de la IKEA.