1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteOrientul Mijlociu

Gaza: Ce s-ar întâmpla după căderea Hamas?

23 noiembrie 2023

Armata israeliană continuă să pătrundă în Fâșia Gaza cu trupe terestre, al căror obiectiv declarat este eliminarea Hamas. Însă ce s-ar putea întâmpla după aceea? Niciunul dintre scenarii nu este floare la ureche.

https://p.dw.com/p/4ZL3c
Israel, Gaza, război
Soldat israelian în portul din GazaImagine: Israeli Defence Forces/Handout via REUTERS

Israelul a mobilizat aproximativ 350.000 de rezerviști începând cu 7 octombrie, o parte a armatei fiind la granița cu Libanul și o alta la granița cu Fâșia Gaza. În Gaza, o ofensivă terestră se află în curs de desfășurare de câteva săptămâni, cu scopul declarat de a elibera cei aproximativ 240 de ostatici răpiți și de a distruge organizația militantă islamistă Hamas, clasificată ca organizație teroristă de Germania, Uniunea Europeană, SUA și alte țări.

La acest pas nu există alternativă, spune Michael Milshtein, fost membru al serviciilor secrete militare israeliene, în prezent cercetător la Centrul Moshe Dayan de la Universitatea din Tel Aviv. Ca om atent la interesele de securitate ale Israelului, el prezintă o evaluare limpede cu privire la Hamas: "Hamas și-a exprimat întotdeauna obiectivele în mod clar - promovarea jihadului și exterminarea Israelului. Hamas nu a considerat niciodată îmbunătățirea condițiilor economice drept o realizare strategică și întotdeauna a ținut să anunțe o viitoare ofensivă împotriva Israelului", spune expertul israelian în securitate într-un interviu acordat DW.

Prevenirea unui nou vid de putere

Întrebarea esențială este cum ar trebui să fie administrată politic Fâșia Gaza  după distrugerea Hamas și a structurilor sale teroriste? Israelienii nu oferă încă un răspuns oficial la această întrebare. În plus, eliminarea completă a Hamas nu este de la sine înțeleasă.

"Terorismul nu poate fi combătut niciodată doar pe cale militară", afirmă ministrul german de externe Annalena Baerbock într-un interviu acordat DW. După 7 octombrie, politiciana ecologistă s-a deplasat de trei ori în regiune pentru a media între părțile aflate în conflict. "În joc sunt securitatea, libertatea oamenilor.  De aceea, Germania se află într-un dialog intens cu alți actori, inclusiv cu țările arabe."

Israel: Pregătiri pentru ce-i mai rău

Un aspect este evident, spune Michael Milshtein: nu poate și nu trebuie să existe un vid de putere. "O retragere rapidă după distrugerea regimului Hamas ar crea un vid care ar fi umplut de anarhie și de grupări islamiste radicale." Ceva asemănător s-a petrecut în Afganistan, unde "Statul Islamic" (SI) a folosit slăbiciunea notorie a instituțiilor guvernamentale în propriile scopuri, chiar și după ce talibanii au preluat puterea. Un alt exemplu nedorit este regiunea Sahel, unde slăbiciunea sau chiar absența structurilor de stat a favorizat Statul Islamic.

În aceste circumstanțe, întrebarea este cum ar putea să arate o nouă ordine în Fâșia Gaza? Milshtein, care a identificat mai multe opțiuni, afirmă că niciuna nu e lipsită de necunoscute. De aceeași părere este și Stephan Stetter, politolog la Universitatea Forțelor Armate Federale din München.

Scenariul 1: Israelul dobândește controlul asupra Fâșiei Gaza

Un scenariu posibil ar fi ca Israelul să recâștige controlul militar direct asupra Fâșiei Gaza, așa cum a făcut-o până în 2005. Cu alte cuvinte, o revenire a Israelului ca putere de ocupație în Gaza. Cu toate acestea, un astfel de pas ar putea provoca o nouă rezistență militantă. În plus, el ar avea consecințe fatale în planul echilibrului regional, spune politologul Stetter pentru DW. "În Israel ar exista voci în favoarea recolonizării Fâșiei Gaza. Or, acest lucru ar da apă la moară tuturor celor care vor să alimenteze și să perpetueze acest conflict israeliano-palestinian."

Turiştii stau departe de Israel
Magazine închise în Orașul Vechi din Ierusalim. Escaladarea situației din Orientul Mijlociu lovește puternic și economia IsraeluluiImagine: THOMAS COEX/AFP/Getty Images

În plus, o putere ocupantă ar avea - cel puțin teoretic, conform dreptului internațional - și datoria de a asigura hrana populației ocupate. "Israelul însuși ar trebui să își asume această sarcină, care din punct de vedere financiar ar fi peste posibilitățile țării", spune Stetter. El amintește că Israelul este deja afectat economic de atacul Hamas din 7 octombrie.

Israelul probabil că nu poate să impună o nouă ocupație împotriva rezistenței politice a aliaților săi occidentali, mai ales a SUA. Pe de altă parte, o astfel de situație ar pune la mare încercare și relațiile Israelului cu țările arabe, în condițiile în care cu unele dintre ele fie a încheiat deja acorduri de pace, fie intenționează să facă acest lucru. "Cred că o astfel de opțiune este puțin probabilă", spune Stetter.

Acest scenariu ar pune Israelul în fața unei alte probleme, de vreme ce ar trebui să continue să se izoleze de o Fâșie Gaza care îi este complet ostilă. "Israelul ar fi ca o conducere de închisoare, controlând permanent o imensă tabără de prizonieri" (cum este descrisă Gaza de mai mult timp, n.r), scria recent revista "Foreign Affairs".

Scenariul 2: Preluarea puterii de către Autoritatea Palestiniană

Mahmus Abbas la cea de-a 77-a Adunare Generală a ONU
Președintele palestinian Mahmoud Abbas este sub presiuneImagine: Palestinian Presidency /Handout/AA/picture alliance

Alternativ, Autoritatea Palestiniană (AP) ar putea să revină în Fâșia Gaza, pe care să o administreze din nou de acum înainte. Potrivit expertului israelian Milshtein, acest plan are o slăbiciune principală: AP, condusă de Mahmoud Abbas, continuă să funcționeze ca un guvern cu un președinte și cu un prim-ministru în Cisiordania, însă ea controlează de facto doar o mică parte a acestei regiuni. Israelul deține majoritatea puterii în teritoriul palestinian. "Ar trebui să ținem cont de cât de slab și nepopular este Abu Mazen" (după cum este numit Mahmoud Abbas, în special în lumea arabă).

Fără îndoială că AP și partidul dominant Fatah, al lui Mahmoud Abbas, sunt foarte nepopulare în Cisiordania. Corupția și guvernarea modestă îi determină în mod repetat pe cetățeni să protesteze. De asemenea, Autoritatea Palestiniană este acuzată de lipsă de legitimitate democratică. Aceasta pentru că ultimele alegeri prezidențiale au avut loc în 2005 iar de atunci Abbas conduce ca lider palestinian "etern", fără un vot valabil. În timp ce în țările occidentale este criticat pentru declarațiile sale antisemite și pentru lipsa de distanțare față de terorismul Hamas, mulți palestinieni din Cisiordania îl acuză că nu este suficient de ferm în relațiile cu puterea ocupantă israeliană.

În opinia lui Stephan Stetterl, dacă AP s-ar muta în Fâșia Gaza în urma unei victorii israeliene asupra Hamas, Autoritatea ”ar putea fi văzută ca triumfând pe spinarea victimelor războiului”. Or, pentru AP este imperios necesar să evite o astfel de impresie. "În același timp, AP ar trebui să joace un rol important în toate celelalte scenarii viitoare pentru Fâșia Gaza", spune expertul german în politică internațională.

Scenariul 3: Administrație civilă palestiniană mixtă

O mai bună opțiune, dar dificilă, ar fi reprezentată de o administrație civilă palestiniană mixtă, spune expertul în securitate Milshtein. Aceasta ar putea fi alcătuită din reprezentanți ai publicului palestinian - inclusiv primari - care să aibă o relație strânsă cu AP. Un astfel de model ar putea fi sprijinit de Egipt, SUA, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU), spune specialistul. Potrivit lui, este de așteptat ca stabilitatea unei astfel de ordini să nu fie de lungă durată.  "Însă ea ar fi mult mai bună decât toate celelalte variante".

Scenariul 4: Administrarea ONU

ONU, New York, Antonio Guterres
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu consideră că un protectorat al ONU asupra Fâșiei Gaza este un model orientat spre viitorImagine: Seth Wenig/AP Photo/picture alliance

Teoretic, Națiunile Unite ar putea prelua administrarea unei zone de conflict după înfrângerea uneia dintre părțile beligerante, spune Stephan Stetter, amintind de strategia aplicată în Kosovo sau Timorul de Est. "Numai că această opțiune nu este realistă în Fâșia Gaza, deoarece acest conflict se află prea mult în centrul atenției publice mondiale. Pe de altă parte, un rol potențial puternic al statelor vestice ar putea fi privit critic", susține politologul. La toate acestea s-ar adăuga și problema dificilă a unui mandat ONU corespunzător.

De altfel, António Guterres, secretarul general al ONU, a respins această idee, exprimându-și îndoiala că un protectorat ONU în Gaza poate fi o soluție. El a făcut apel la o "fază de tranziție", în care ar trebui să fie implicate, între altele, SUA și statele arabe.

Scenariul 5: Administrarea de către statele arabe

Stetter, expert în domeniul conflictelor, ar favoriza un alt scenariu: el spune că statele arabe ar putea prelua conducerea administrării Fâșiei Gaza împreună cu Autoritatea Palestiniană. "Acest lucru ar putea fi și în interesul unor state arabe care au rezerve puternice față de Frăția Musulmană, a cărei ramură palestiniană este Hamas. Egiptul a luat măsuri împotriva Frăției Musulmane iar grupul este combătut în Arabia Saudită și în Emiratele Arabe Unite”, amintește expertul.

Chiar dacă retorica oficială a guvernelor din țările menționate, impulsionată de starea de spirit anti-israeliană a populațiilor, pune în prezent accentul pe solidaritatea cu palestinienii și pe suferințele populației civile, o înfrângere a Hamas ”nu ar fi chiar de nedorit pentru Riad și Cairo”, consideră Stetter.

Rafah, atacuri aeriene israeliene
Atacuri aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza. În imagine orașul Rafah - octombrie 2023Imagine: SAID KHATIB/AFP

Într-un atare scenariu, precizează cercetătorul în domeniul conflictelor, palestinienii ar putea fi convinși că interesele lor fundamentale, precum autodeterminarea națională și soluția celor două state, nu sunt puse în pericol. "Numai că acest lucru necesită forțe conjugate, în cooperare cu Occidentul și ONU". Esențial nu este numai sprijinul politic, ci și sprijinul financiar, care să asigure un astfel de model din punct de vedere economic. Acest deznodământ nu numai că le-ar oferi palestinienilor o perspectivă, ci ar aduce și mai multă securitate Israelului, spune Stetter.

În contextul miilor de victime produse de actuala escaladare a războiului, nu este limpede cât de dispuse sunt statele arabe care au relații oficiale cu Israelul să își asume riscul unei astfel de misiuni și al unui eventual eșec. Prin urmare, un astfel de model poate să intre în discuție mai degrabă pe termen mediu.

Acest material a fost publicat inițial la 26 octombrie 2023 pe DW-Deutsch. El a fost actualizat la 21 noiembrie 2023.