Gaza, gazele, minciuni propagandistice şi noua glaciaţie

Ne ameninţă o nouă glaciaţie? Aşa se pare, devreme ce, potrivit ziarului Frankurter Allgemeine Zeitung, „se înmulţesc indiciile”, potrivit cărora Moscova se foloseşte de gaze „ca armă”, prin intermediul căreia „să discrediteze cât mai grav Ucraina în ochii occidentului”. Ziarul conservator german explică şi ce anume doreşte Kremlinul să obţină din această operă de şifonare a imaginii externe a Ucrainei. Scopul efortului e „torpilarea dorinţei Kievului de aderare la NATO şi la UE, un obiectiv similar celui marcând politica Moscovei faţă de Georgia, pentru realizarea căruia Rusia a pus la bătaie mijloace net mai brutale”.

Trecând în revistă opinia experţilor, potrivit cărora informaţiile tehnice privind tranzitul gazelor furnizate de Kiev sunt plauzibile, ziarul relevă că, după ce a constatat că nu poate atrage UE de partea ei, Rusia a înteţit litigiul şi a închis şi mai mult robinetul, pentru a acredita acuzaţia ei de furt la adresa Ucrainei.

Tagesspiegel din Berlin extinde analiza folosindu-se de asemenea de metafora gerului şi a noului război rece, instalat în Europa ca „perioadă glaciară”. Ziarul scoate în evidenţă stilul belicos afişat şi în ultimele zile de premierul rus Putin la televiziune în confruntarea sa cu vestul, un stil demn „mai degrabă de politica de forţă a secolului 19, decât de diplomaţia secolului 21”

Ziarul de stânga Frankfurter Rundschau pune litigiul gazului pe seama unor prezumtive particularităţi culturale ale slavilor răsăriteni, care, „după ce se insultă, calificându-se reciproc drept hoţi şi şantajişti se reaşează totuşi la masa negocierilor”. Ziarul speră în reluarea grabnică a exporturilor de gaze”.

Dar majoritatea observatorilor occidentali se folosesc de ocazie pentru a cere, odată în plus, eliminarea dependenţei energetice a Europei de Rusia. Sueddeutsche Zeitung din Muenchen propune recursul la surse energetice alternative nord-africane şi central-asiatice, în vreme ce ziarul austriac Der Standard deplânge umilirea ieşită din comun a Comisiei Europene, ce pare să fie luată peste picior şi de Moscova dar şi de Kiev.

Prilej pentru Luxemburger Wort să regrete că „Europa nu dispune de un lider puternic ca Sarkozy” şi să considere că Cehia ar fi o ţară prea mică şi neînsemnată ca să conducă Uniunea. Cu atât mai mult cu cât, potrivit ziarului din Luxemburg, „Praga ar fi suprasolicitată” şi de conflictul din Gaza. Conflict care, potrivit ziarului german Koelner Stadtanzeiger „se află la o răscruce. Rachetele lansate din sudul Libanului” asupra (oraşului Naharia din) nordul statului evreu ilustrează pericolul unei rapide extinderi regionale a conflictului”.

În consens cu o serie întreagă de observatori vesteuropeni, ziarul pledează în favoarea „amplificării presiunilor”, dar, după cum precizează textual cotidianul, „nu doar asupra Israelului, ci şi asupra grupării Hamas”.

Or, prea puţin state arabe vor să aibă de-a face realmente cu Hamas, după cum remarcă Maerkische Oderzeitung. Simultan, diverşi comentatori de stânga preferă să ignore caracterul terorist al organizaţiei islamiste, care controlează Gaza, cerând Israelului amorsarea de negocieri cu Hamas.

In fine, presiunile unilaterale sau excesive asupra statului evreu riscă să fie în mai multe privinţe contraproductive, după cum reiese din editorialul ziarului Die Presse. Cotidianul austriac critică sever comparaţia dintre fâşia Gaza şi „un lagăr de concentrare nazist”, făcută de un oficial al Vaticanului. Comparaţia cardinalului Martino, responsabilul Vaticanului cu probleme ale drepturilor omului, „distorsionează faptele într-un mod monstruos. În lagăre, naziştii au asasinat 4 milioane de evrei. Israelul nu face decât să riposteze cu bombe după atacarea sa. Şi chiar dacă, în mod regretabil, pier şi civili în acţiunile sale militare, e vorba de câteva zeci, ori sute de persoane…Asemenea exagerări, menite să-i transforme pe evrei din victime în făptaşi, bagatelizează Holocaustul...", fără să sporească defel dorinţa israelienilor de a se confrunta cu propriile lor greşeli, relevă în context Die Presse.