Germania: Numărul persoanelor cu origini străine la apogeu

Recensământul reprezentativ "micro census", ale cărui rezultate au fost date publicităţii miercuri de oficiul federal de statistică Destatis, arată că numărul persoanelor cu origini străine, care trăiesc în Germania, a atins un nou punct culminant anul trecut, cu 19,3 de milioane, înregistrând o creştere de 4,4% în comparaţie cu 2016. Conform Destatis, în calcul au fost luate persoane care fie nu s-au născut în Germania, fie au cel puţin un părinte care nu e cetăţean german.

S-a mai constatat totodată că din totalul persoanelor "cu origini străine", 51% deţin cetăţenia germană. Acest recensământ este realizat an de an pe un eşantion reprezentativ de un procent din populaţia Germaniei. Chestionate nu au fost însă şi persoane care trăiesc în locuinţe comune, cum ar fi centrele pentru solicitanţii de azil şi refugiaţi. Altfel numărul ar fi fost desigur mai mare. 

Pe primul loc al persoanelor cu rădăcini străine estimate se află persoanele originare din Turcia cu 14%, urmate de cele originare din Polonia - cu 11%, Rusia - cu 7%, Kazahstan - cu 6% şi România - cu 4%. Studiul mai relevă că 13,2 milioane au imigrat ei înşişi în Germania şi că cei mai mulţi au indicat drept motiv "chestiuni de familie". 

În context, cotidianul Neue Zürcher Zeitung publică astăzi un amplu articol despre impactul "revoluţiei refulate din Europa", în speţă despre migraţia de la est la vest. Bineînţeles că milioanele de refugiaţi din Siria, Irak sau Afganistan, care au sosit într-un interval scurt de timp, reprezintă o imensă provocare, dar mai semnificativă, notează autorul articolului, Ivo Mijnssen, este migraţia din interiorul Europei după căderea Cortinei de Fier, care a transformat din rădăcini continentul nostru. Ar fi vorba, potrivit Institutlui pentru Demografie de la Viena, de 12-15 milioane de oameni care şi-au părăsit ţinutul din fostul bloc comunist pentru a trăi şi lucra în străinătate, înainte de toate în occident. România, de pildă, a pierdut astfel aproape 3 milioane de cetăţeni.

Ziarul elveţian de limbă germană mai atrage atenţia că acest val migraţional intereuropean a constituit nu doar pentru statele de destinaţie ale migranţilor, ci şi pentru ţările de origine, care duc lipsă acută de forţă calificată de muncă, o reală provocare. Dar, citim în finalul articolului, vestul a profitat din plin, din punct de vedere economic, de pe urma extinderii Uniunii Europene, şi n-ar fi rău "dacă politicienii occidentali ar recunoaşte asta deschis". Ar fi "o premisă pentru un climat mai bun" intereuropean. "Extinderea UE nu a fost un act caritabil, ci o afacere profitabilă - pentru ambele părţi".

DW/maw