Germania vrea să elucideze ce s-a întâmplat în pandemie

A fost una din cele mai mari provocări pentru responsabilii politici după cel de-al Doilea Război Mondial. Nu doar în  Germania. La nivel mondial pandemia a făcut ca, începând din martie 2020, drepturi fundamentale ale omului să fie suspendate şi să se decreteze lockdownuri. Şcolile, grădiniţele şi numeroase întreprinderi au fost silite să rămână temporar închise. Şi după ce la mijlocul anului 2021 au fost disponibile în număr mare primele vaccinuri, populaţia a fost supusă unor mari presiuni, inclusiv de natură socială, pentru a se vaccina.

Este o comisie de anchetă calea potrivită?

Acum, patru ani mai târziu, în Germania s-a lansat o dezbatere privind nevoia şi forma în care să fie elucidate perioada pandemiei şi deciziile politice care s-au luat atunci. Numeroşi politicieni cer înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, compusă din deputaţi şi experţi, care la final să prezinte un raport.

Jens Spahn şi întrebarea cine pe cine să ierte

Că perioada pandemiei va avea urmări pe termen lung a ştiut şi ministrul federal al Sănătăţii de atunci, creştin-democratul Jens Spahn, care în aprilie 2020 a declarat în Bundestag: "Probabil că peste câteva luni vom avea multe să ne iertăm unii altora". Într-adevăr există urmări foarte grave până în ziua de azi. În continuaremulţi oameni suferă de apăsătorul long COVID. Multe întreprinderi, mai ales mici, cum ar fi restaurantele, nu au supravieţuit perioadei în care au fost silite să rămână închise. În plus, aproape la unison politicieni de atunci şi de acum recunosc că au fost mult prea aspri mai ales cu copiii şi cu adolescenţii.

Dahmen: "Am trecut cu bine prin asta"

Unul din aceşti politicieni este Janosch Dahmen, deputat ecologist în Bundestag şi medic de profesie. Pentru DW el a declarat: "În general Germania, cu populaţia sa îmbătrânită, a trecut cu bine prin pandemie. Mai ales măsurile foarte consecvente din primul val al pandemiei, când încă nu existau vaccinuri şi prea puţin echipament de protecţie, au salvat foarte multe vieţi omeneşti". El consideră că nu are sens înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă. "O comisie de anchetă sau de investigare ar fi acum ceva greşit, fiindcă ar putea fi mai ales instrumentalizată în scop politic. Asta nu ar ajuta pe nimeni". Instrumentalizată mai ales de populiştii de dreapta, care au criticat consecvent orice măsură luată împotriva virusului.

DW a întrebat trecătorii ce cred

Ce gândesc oamenii astăzi despre perioada pandemiei, care potrivit datelor oficiale a provocat aproape 39 de milioane de infectări şi aproape 183.000 de decese? DW a chestionat aleatoriu trecătorii săptămâna trecută pe o stradă din Berlin. Ce a fost bine şi ce a fost rău în timpul pandemiei. Domnul Weidinger este mai în vârstă şi ne-a declarat: "A fost o situaţie foarte dificilă, şi probabil că nu a existat o singură soluţie adevărată. Trebuiau luate nişte decizii. Dar mie mi se pare că această baricadare totală a oamenilor în locuinţe a fost o măsură prea aspră". Jacquelina îşi aduce aminte mai ales de poziţiile ireconciliabile ale susţinătorilor şi adversarilor vaccinării. "Mai ales cei care nu au vrut să se vaccineze, între care m-am numărat şi eu, au suferit mult în societate, au fost acuzaţi că sunt adepţi ai teoriei conspiraţiei". Neyran este la rândul său revoltat până azi că nu puţini, inclusiv politicieni, au câştigat mulţi bani în pandemie, de exemplu în contextul afacerilor cu milioanele de măşti. "Multe s-au făcut atunci pe ascuns. Mulţi au făcut avere, dar acum ce se mai poate face? Dacă s-ar face investigaţii s-ar arunca iarăşi o grămadă de bani pe fereastră. Pentru ce"?

Politicieni de frunte cer elucidarea celor întâmplate

Dar ministrul actual al Sănătăţii, social-democratul Karl Lauterbach a declarat că el nu se opune investigării, la fel şi actualul ministru al Economiei, ecologistul Robert Habeck. "Nu cred că cineva trebuie să se simtă ofensat dacă se afirmă că trebuie să ne mai uităm o dată ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, să investigăm cele întâmplate", a declarat Habeck. Şi premierul regional din landul Saxonia, creştin-democratul Michael Kretschmer, îşi aminteşte că orice critică la politica foarte strictă a guvernului de atunci, condus de Angela Merkel, era înfierată în spaţiul public. "Celelalte partide m-au înjurat când am vrut să stau de vorbă, în timpul pandemiei, cu oameni care criticau politica guvernamentală. Dar mie mi-a fost clar că într-o democraţie nu poate exista o singură opinie".

Ţările cele mai sărace plătesc preţul cel mai mare

Dacă Germania va investiga ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, ea se va număra printre primele ţări care fac asta. Un lucru este de pe acum clar: pagubele provocate de pandemie au fost în alte părţi ale lumii mult mai mari. Cu mai bine de două săptămâni în urmă Programul ONU de Dezvoltare (UNDP) a prezentat la Berlin un raport, consacrat în principal efectelor pandemiei în ţările cele mai sărace de pe glob. Directorul UNDP, Achim Steiner, a declarat în context: "După şocul covid, care a dezechilibrat economiile şi societăţile, noi am realizat în total iarăşi progrese. Dar mai bine de jumătate din ţările cele mai sărace la nivel mondial nu-şi revin. Au rămas blocate la nivelul dinainte de criză, în parte sunt într-o situaţie şi mai grea".